O campanie tristă, lipsită de umor

Remarc o jale funerară în ceea ce privește votul de duminică pentru alegerile parlamentare. Nu mai e avântul ăla mobilizator: hai, fraților, să le dăm în cap la corupți; dacă n-ai buletin de București, dar muncești în București, ești trădător de neam; hai să nu-i lăsăm pe ăia fără dinți în gură să ne decidă soarta noastră de tineri frumoși și liberi și informați etc., etc., etc.

Acum, nu mai e așa important dacă te duci la vot sau... dacă e să te duci la vot - ca să nu se săvârșească biata democrație - lasă speranțele de mai bine la ușa secției de votare. În cabina de vot intri numai cu dorința de a ține democrația pe aparate, ca pe muribunzii de covid-19. Nu votezi ca să fie mai bine, fiindcă se votează de mai bine de 30 de ani pentru ideea de mai bine, dar binele a ratat trenul către Grădina Maicii Domnului. Aici trebuie să ne luptăm să păstrăm DEMOCRAȚIA. De parcă până acum noi la asta am rânit. Nu am asistat impasibili la felul în care este încălcată constituția de către președinte. Și, ca să fie clar, e greu să ai idealuri și așteptări înalte când tu vii atât de terminat acasă încât numai de discursuri politice nu-ți arde. Democrația pe stomacul gol e doar o vorbă în vânt. Marginalii (majoritari, de altfel) vor rămâne tot neauziți, iar jocul de putere o să fie tranșat tot de guralivii cu sinecuri și șmenuri cu statul. Or, asta numai democrație nu e.

Doar că așa grăit-a președintele. Ne trebuie alegeri că altfel ni se veștejește democrația. Să nu care cumva să ne ducem la biserică sau la vreo peșteră considerată sfântă, căci sfântă nu e decât cabina de vot! Discursurile schizofrenice ale mass-media se revarsă asupra lumii fără niciun efect. Fiindcă lumea e deja împărțită și nu mai are timp să discearnă. Și nici chef. Și nu e vina ei... E contextul ăsta nenorocit în care puțini se mai ridică să emită pretenții. Se merge dintr-o inerție a instinctului de turmă către o lume care are ca principal scop sanctificarea individualizării responsabilității... și consolidarea prăpastiei dintre săraci și bogați. Ăia care-s bogați sunt bogați fiindcă sunt speciali, iar ăia care-s săraci sunt săraci fiindcă au niște defecte din fabricare. Dar, hei, e mai bine să greșim cu turma, decât să avem dreptate în singurătate, nu? Căci ăia care s-au plasat în fruntea bucatelor nu pot să accepte ideea că n-au avut decât noroc! Iar dacă au avut, trebuie că au avut fiindcă s-au născut măcar speciali.

Revoltele sunt pe teme minore, dar au ca sloganuri cuvinte uriașe. Omul însetat după libertate nu vede că nu-i decât victima propriei ignoranțe. Și e certat pentru asta! Mustrat. Pus la colț. Dar lăsat în propria ignoranță. Cei cu influență rămân uniți și perpetuează controlul. Dar nu-i decât un control efemer și trist, în care nu mai există nicio speranță! Lumea asta intuiește că s-a cam epuizat rezervorul de speranță pentru specia asta. Toate ideologiile sunt în criză și refugiul în utopii nu mai pare o opțiune. E clar că trecutul nu a fost niciodată idilic, iar viitorul nu e promis nimănui pe de-a-ntregul. Fără un control adecvat, societatea se destramă, iar tribalismul o să exacerbeze conflictele. Iar știința nu aduce nici măcar o alinare! Nu vine cu vreo nouă soluție. Tehnologia îți poate prelungi nefericirea cu 20% (zic unii), sau te poate ține captiv pe o insulă magică unde te identifici cu eroii. Dar realitatea e tot aia.

Mă uitam la un clip dat de USR-PLUS ca reclamă pe youtube. Bă, venea cu o tristețe din asta apăsătoare. Ai sperat, dar ai sperat de pomană, zicea o voce din asta tristă. Aș vota cu ăștia „noi”, dar au niște proiecte legislative care riscă să ducă lumea asta în și mai mare rahat. Măcar să se înhame la combătut P(D)NL! Și să-i mai dea peste bot arogantului de la Cotroceni.

Aș mai vota cu PSD - nu fiindcă ar fi niște minunați (deși pe cifre a fost cel mai performant proiect politic al țării, pe cifre și nu doar la furt, ci și la realizat chestii!) - în ideea că trebuie să le mai dea cineva peste zgaraibe fomiștilor de la P(D)NL. Măcar să mai apară prin presă mișmașuri, să se simtă și ăia... să nu fure cu lipsă de bun simț.

Că alte opțiuni nu văd. Pro România nu-i decât strânsura rataților politic. Micul uneltitor Ponta nu mai are cum să-și construiască anvergura politică avută în trecut, iar Tăriceanu nu vrea decât să iasă la pensie liniștit. Știe că nu mai contează. Mai rău e de ăla mic, care avea șanse să ajungă președinte.

Cu PMP n-o să votez niciodată fiindcă nu pot să susțin în funcții importante un turnător la fosta Securitate - și încă unul lipsit de o minimă remușcare. Un om eminamente rău. Cum e Iohannis un om politic eminamente prost și inadecvat, la fel e Băsescu un om politic eminamente rău.

Cel mai probabil - pe discursurile astea tânguitoare și cu perspectiva unui dezastru la orizont (vine-vine primăvara, este criză-n toată țara) - o să rămân acasă, iar dacă ies... o să-mi anulez votul. Cum am făcut de atâtea ori.

Cernobîl da, poza nu e știre

Există în exprimarea publică de la noi (și probabil nu doar la noi) ceva definitiv, radical, demonic. Aproape nimeni nu se situează la hotarul dintre găștile politice pentru care se dă acest jihad mediatic, aproape nimeni nu încearcă să discearnă dincolo de tabăra în care l-a așezat, până la urmă, conjunctura! Acolo unde unii văd încălcări flagrantate ale bunul simț (legal sau doar moral), alții vin cu indulgențe...

Să luăm cazul unui intransigent notoriu, Cristian Tudor Popescu. Cel puțin așa e perceput de lume și cred că asta e aura pe care ar dori să o inspire celor care-i privesc sau citesc sau ascultă exprimările. Dacă ar fi să fie sanctificat, omul și-ar dori să fie denumit Sfântul Intransigent. Nu imparțial, fiindcă știe și dânsul că nu mai e de mult vorba de imparțialitate în ceea ce comunică. Iar dacă nu-și dă seama, cu atât mai rău pentru dânsul.

Sub influența vizionării unui serial popular în zilele noastre (Cernobîl) - ca un amator de rând - domnul Popescu a găsit săptămâna asta un nou prilej să pună o etichetă malefică pe fruntea unui partid (a făcut asta de-a lungul întregii săptămâni!). Celui mai vechi partid de după 1989. PSD (fost PSDragnea) este, în viziunea fostului scriitor de ficțiuni speculative, radioactivul Cernobîl. Oricine a avut contact cu acest partid (susținea joi seara la televizor gazetarul - căci așa-i place să i se spună - de la site-ul Republica.ro) este iradiat. Iar cine e iradiat ori moare, ori se preface în monstru mutant. Dacă luăm de bună explicația dânsului, atunci PSD-ul e un partid X-Men. Dar haideți să nu ne încurcăm în detalii, că nici Dragnea, nici Dăncilă și nici măcar Ion Iliescu nu arată a Charles Xavier.

După încarcerarea lui Dragnea, PSD-ul era o boală autoimună. Lupus. Trebuie că (ce exprimare arhaică) domnul Popescu e obsedat de gândul că nu a găsit încă eticheta supremă pentru a descrie fostul FSN. Nu ne băgăm noi peste plăcerile vinovate ale unor oameni mai culți decât noi - poate că omul a ajuns să cunoască atât de multe încât a decis că de acum înainte menirea lui pe Pământ e să facă PSD-ul cu ou și cu oțet. Decizia dânsului!

Ceea ce m-a făcut să scriu acest text, însă, a fost atitudinea dânsului față de o anume imagine apărută pe internet. Cristian Tudor Popescu a întrebat - nici mai mult, nici mai puțin - de ce e o știre faptul că Dan Barna șade la masă cu Victor Ponta. Cică sunt și ei niște președinți ai unor partide care au avut rezultate mulțumitoare la europarlamentare și... nu e de datoria presei să prezinte faptul că discută amical, prietenește. Bănuiesc că nu neagă nici dânsul că, imediat după alegeri, cei doi nu pot discuta decât despre chestiuni de politică internă. Dar de ce ar fi asta o știre în definitiv, nu?

Păi, domnule Popescu... cum adică de ce e o știre? Nu ați descris în zeci de minute în emisiune la Cosmin Prelipceanu cum toți cei din poza aia cu Dăncilă și Ana Birchall nu sunt oameni, ci mutanți și că orice pesedist e contaminat pe vecie și contaminează prin asociere pe oricine? Nu a fost de-a lungul vremii Victor Ponta principala țintă a criticilor dumneavoastră? Nu a fost Victor Ponta lideul de frunte al partidului de mutanți? Nu-l contaminează, prin asociere, și pe Dan Barna? Nu, ă? Așa presupuneam și eu! :) Deci nu e, bre, o știre că Barna se pupă pe gură cu Ponta... Niște neprofesioniști ăștia din presă care aruncă astfel de mizerii online! Bă, nenorociților, învățați jurnalism de la maestrul jurnalismului de opinie din România! Nu mai dați săruturi erotice între politicieni, că e ca și cum băliți la curve! :) 'Rați ai dreacu'!

Un alt membru al cultului pentru propria personalitate este Mircea Badea. El e un pic mai rudimentar. Asemeni celor pe care-i condamnă. Idiotul de facebook e ăla care are doar certitudini. Și ignoră opiniile sau informații care nu se încadrează în sfera lui de înțelegere a realității. Pentru domnul Badea „orice spune #rezist e greșit” sau demn de ignorat sau contrazis. „Am un scop în viață, să le-o trag lu' ăștia de la #rezist”. Distinsul megastar de la Antena 3 nu poate să conceapă faptul că ăia care-l contestă pot să aibă și ei - măcar din greșeală - un dram de dreptate. E mai simplu să-i etichetezi și tu pe ăia din tabăra adversă „staliniști”, „naziști” în aplauzele fanilor. Mergem cu toții apoi mai liniștiți la somn. E și mâine o zi în care să jucăm un nou tenis cu înjurături. Nu e important să dai înjurătura înapoi, ci să trimiți în terenul advers o invectivă mai mult decât oponentul. Așa se câștigă partida.

Ei bine, omul ăsta care ne-a amenințat de enșpe ori că se cară - că nu-l mai țin nervii și că proștii i-au amenințat de-a-n pulea familia - a spus de nenumărate ori că ar prefera ca „IT-iștii” să plătească taxe la fel ca toți lucrătorii din România. De ce? Că așa e capitalist. Și probabil fiindcă programatorii nu se uită în gura lui cu respectul cuvenit. Sau fiindcă votează cu USR.

Nu mai explic eu că a explicat Dragoș Pătraru destul că măsurile protecționiste pentru industrii importante au fost aplicate în cele mai capitaliste dintre țările lumii! Sigur că argumentele useriștilor au fost în marea lor majoritate imbecile! Statul fură? Și? De ce să nu plătească unii taxe? Nu erați voi ăia care eliminați corupția? Nu așa trebuie abordată situația!

1. Nu trebuie să le facem statuie programatorilor, dar nici să-i stigmatizăm. Așa ajungem în paradigma bolnavă „ne pleacă inteligenții” vs „adică doar proștii plătesc taxe?”.

2. Industria fluxului de informații controlează lumea din ziua de azi. „Ăștia au o aplicație pentru orice”. Ei bine, o aplicație din asta ar putea să ajute un sector economic din țara noastră. Sau doar afaceri punctuale (tot de la noi). Doar că noi suntem prea ocupați să ne certăm, ca să ne gândim care sunt beneficiile unei măsuri. Și să strigăm „hoții ne-au furat chiloții”!

3. Dacă, așa cum zice Badea, „agricultura a fost lăsată așa...” înseamnă că statul ar fi de dorit să intervină și în acest sector, nu să încerce să dărâme ceva ce a început să aducă beneficii.

4. Dacă o să ne arătăm cu toții banii pe care-i producem (așa cum face în mod retoric domnul Badea deseori) și pentru care ne permitem să plătim taxe, înseamnă că nu am depășit faza de grădiniță ca nivel de intelect.

5. Programatorii sunt reprezentanții unei industrii care nu poluează în mod direct! Nu ne-ar plăcea să devenim la un moment dat o țară de programatori? Care vinde chestii bio produse în România prin aplicații create în România?

Probabil că există mai multe argumente pentru care ar trebui să încurajăm industria „IT-iștilor”, dar e greu să pui cap la cap ideile bune. Mai simple sunt vendetele personale!

P.S. Cum poți să susții public că e de dorit să vină niște indieni în locul indigenilor care să plece pentru un loc mai bun în lumea largă (că ăsta a fost discursul lui Mircea Badea săptămâna asta)? Unde mai sunt dramele prezentate de Carmen Avram la În premieră în legătură cu problemele copiilor lăsați aici să crească singuri? Fiindcă dramele pruncilor români lăsați în grija altora și nu crescuți de părinți chiar există! Am cunoscut în mod indirect personal un caz!

Unde-i legătura???

L-ați văzut pe dnul Cristian Tudor Popescu seara trecută la Digi24 (Jurnal de seară)? Uneori mă întreb cum de un om așa de cult poate să aibă un singur șablon pe care să-l aplice oriunde în legătură cu orice se întâmplă în politica românescă. Pentru orice se întâmplă găsește un echivalent comunist...

A demisionat Tudose din PSD. Ce au făcut cei de la sediul din Brăila? I-au șters numele de pe un panou cu lista aia în care erau trecute numele parlamentarilor PSD din Brăila pe clădirea din oraș aferentă partidului... Au dat cu vopsea roșie peste.

Cum a comentat dnul Popescu evenimentul? A scos din biblioteca personală o enciclopedie cu imagini celebre ale celor mai puternici lideri comuniști. Lenin și Stalin... Și ne-a relatat cum au editat dânșii niște fotografii simbol (Stalin de mai multe ori aproape ca în 1984 - azi suntem în război cu Eurasia... mâine nu mai suntem... cui îi pasă de detalii? avem alți dușmani, n-am fost niciodată în război cu Eurasia. LOL) după ce liderul principal a îndepărtat de la conducere eventuali rivali (de cele mai multe ori după ce i-a împușcat) cu care a pus la început bazele puterii sale.

1. Pe Mihai Tudose nu l-a executat nimeni. A plecat singur (silit de circumstanțe, fiind oportunist sau pur și simplu fiindcă nu-i mai place de Liviu Dragnea).

2. Prin urmare, nu mai avea de ce să apară pe panoul respectiv! Da, dar zice dnul Popescu... așa a fost „executat în efigie”. LOL

După care mai dă câteva pagini pe aceeași enciclopedie și descoperă și relevă niște imagini ale unor chipuri peste care s-a aruncat monstruos vopsea. În alb-negru. Niște simboluri ale modului cum acoperea comunismul atrocitățile pe care le comitea în numele dreptății sociale și întru îndepărtatea dușmanilor poporului!

Doar că Mihai Tudose nu avea chipul gravat în panoul respectiv, ci doar numele. Peste care s-a dat o mână de vopsea roșie. Fiindcă nu mai avea ce căuta numele lui acolo! De ieri, omul nu mai e în PSD! Nu l-a obligat nimeni pe față să se care (șobolănelile din partid sunt chestii curente și au mai apărut nemulțumiți în lumea politică mai ales în preajma alegerilor fiindcă nu au mai avut loc pe listele cu inși eligibili în campania electorală)!

Nu e ca și cum Dragnea a ieșit ieri la TV și ne-a zis că Tudose n-a fost niciodată în PSD! Toată lumea care are acces cât de cât la informație știe că insul a fost și premier din partea PSD. Faptul că i s-a șters numele de pe un panou n-a fost decât o consecință a faptului că acel panou nu ar mai fi conținut informații corecte dacă numele lui ședea acolo. Nu e ca și cum Dragnea și-a editat toate pozele în care apărea la tribună alătură de Tudose, eliminându-l pe fostul său „prieten” cu care ieșea nădușit de la celebrul CEx după care păreau că se împăcaseră. LOL Execuțiile astea „în efigie”, cum le numește dnul Popescu, pur și simplu nu se mai pot petrece azi când tot ce spun politicienii rămâne undeva prin cotloanele internetului. La fel și tot ce fac... Deci unde e legătura cu acea mostruoasă acțiune schizofrenică a comuniștilor menită să spele creierele oamenilor cu forța șocului produs de astfel de „execuții în efigie”? N-a fost decât o nenorocită de acoperire cu vopsea roșie a unui nume. Pentru a aduce informația în actualitate. A fost mai ieftin probabil decât să înlocuiască panoul. Și sunt sigur că și în cazul ăsta dnul Popescu ar fi găsit ceva în comunism care să semene la fel de bine și să fie la fel de monstruos!

Marian Dragomir a început vânătoarea de electori și folosește toate armele populiste

Suntem din nou în acea perioadă a anului. Cum care an?! Anul electoral! Personal, am două variante: dacă se întâmplă să fiu convocat pentru a lua parte activ... mă voi prezenta la vot și-mi voi anula buletinul sau, dacă STS-ul zice că, în cele din urmă, nu-s eligibil, îmi văd frumușel de treburile mele... imitându-l pe Ludovic Orban la alegerile prezidențiale în propria curte, așteptând ca vecinii să-mi dea replica taman ca la jocul „op-op-heroina”.

Pe distinsul Marian Viorel Dragomir l-am întâlnit în această viață față în față. Ba aș putea spune că am purtat cu dânsul o conversație profesională. Prin 2009, vara... mă aflam în redacția ziarului Monitorul de Brăila. Întrucât dădeam impresia că-s băiat serios și era o lipsă cruntă de subiecte - ca apa în deșert - ce-mi propune d-na Gabriela Rusu - în clipa aia redactor-șef? Ia du-te tu, copile, la Garda de Mediu. Marian Dragomir împlinește două luni de activitate, facem un material despre el. Eu la facultate învățasem că înainte de interviu trebuie să te documentezi, să știi cu cine o să ai de-a face, să ai o listă clară de întrebări... în orice caz, să poți stăpâni cumva situația. Ei, aș! Ne proptim noi în chestii din astea?! Nu trebuie să știi mare lucru, băiete! Facem un material despre omul Marian Dragomir! Gata, șefa. M-am liniștit. Doar curg apele de pe mine de la căldură. Să nu-ți faci nicio problemă. Marian e pâinea lui D-zeu! O să vezi că o să fie bine! Ce? Nu știi unde-i Garda de Mediu? N-are nimic! Uite ai și șofer! Te duce Mihai Duțescu - omul lucrase prin presa din oraș, era agent comercial, dar, fiind în concediu sau ceva, mai dădea pe la redacție fiindcă prima dragoste profesională nu se uită niciodată. A fost cel care mi-a mărturisit un secret legat de jurnalism: nu se fac bani din așa ceva, puișor! Singurele clipe când apare banul sunt scurte și se numesc campanii electorale. În rest, bătaie multă de cap și satisfacție financiară scăzută.

Zis și făcut! Îl sună d-na Gabriela Rusu pe d-nul Dragomir și-l anunță că-i vine un copil să se joace cu el de-a jurnalistul cu politicianul. Conversația se încheie cu sintagma „Te pupăcesc!” - Doamne! cât de mult uram construcția asta verbală și modul în care era rostită! Am ajuns repede la Garda de Mediu. Mihai D. avea cu el un aparat foto destul de bun și i-a făcut o poză pentru ziar distinsului Marian Dragomir - care a ținut să vadă dacă a fost prins bine în poză... Ok, nimănui nu-i place să apară șifonat în ziar! Și-s lăsat singur ca să încep interviul.

Scot reportofonul, pornesc casetuța și discutăm. Avem niște întrebări stupide pregătite așa ca să nu par că mă bag și eu aiurea în seamă pe acolo. Omul vorbea mult. Am început să mă simt bine. Chiar îi plăcea să vorbească, nu trăgeam cuvintele de la el cu cleștele. Zeii care protejează jurnalismul erau cu mine în clipa aia... Nu spunea mare lucru, dar aveam multe cuvinte pe care să le aduc în redacție. După vreo două minute casetuța reportofonului s-a deteriorat. Se rupsese banda și rotițele alea se învârteau în gol. Vulpoiul a observat și mi-a atras atenția. Mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva cu reportofonul, dar n-am înțeles ce mi-a spus politicianul. Iar atunci când mă pregăteam să verific aparatul... cel din fața mea a făcut un gest care mi s-a părut deplasat (și pe care-l consider și acum la fel): mi-a dat la propriu peste mână. Gen: lasă-l! Fii atent la ce-ți spun eu! Bine, când m-am întors în redacție și am făcut efectiv constatarea că nu înregistrasem nimic pe bandă... mi-am dat seama că de fapt zeii jurnalismului nu fuseseră cu mine. Ghinion, cum ar zice d-nul Președinte! Noroc că îmi notasem niște chestii pe foile pe care le căram după mine și m-a ajutat și memoria. Nu poți să-l faci ca un interviu? Na belea! Asta e! Îl scrii oricum! Materialul - retușat la modul grav de către d-na Rusu - a apărut într-un număr din ziarul Monitorul de Brăila cu semnătura mea. Îl găsiți pe la biblioteca din oraș, e printr-un număr din iulie dacă nu mă înșeală memoria.

La un moment dat, în timp ce discutam - d-nul Dragomir vorbea mai mult decât îl întrebam eu! - văzând că situația cam băltește zic: știi, amice, pe mine m-au trimis ăștia să scot un material despre omul Marian Dragomir. Dă și tu niște informații despre viața ta personală. Parcă lucram la Libertatea sau Cancan în vremea aia: bagă și tu indiscreții să am ce scrie. Imediat și-a dat seama cu cine are de-a face! Cât de prost e ăsta! N-a realizat nici în clipa de față de ce se află el aici! Și, neîntrebat, a început să vorbească despre ferma de porci a lui Caruz. S-a plâns că el nu poate face mare lucru în cazul ăsta fiindcă nu se poate băga peste comisarii Gărzii de Mediu. (voiam să-l întreb: Nu-s în subordinea ta, amice? Doar că... eram trimis să fac un material prietenos... recunosc că nu m-am comportat ca un profesionist, dar acceptând sarcina cu pricina, fără să fac o documentare prealabilă, am făcut un gest de neprofesionist, deci... o scăpare în plus...) Și că nu prea are autoritate în instituția pe care o cârmuiește întrucât conducerea adevărată se află la Galați, la Brăila nefiind decât un fel de sucursală. Îmi dădea impresia că el vrea să fie bine, dar i se pun bețe-n roate. El chiar vrea să-i închidă ferma puturoasă lui Caruz, dar are atât de multe obstacole cu care să se lupte care-l copleșesc pur și simplu. Aproape că mi se făcuse milă.

Am observat recent că s-au umplut panourile orașului cu chipul său! Se pare că vecinul Simionescu nu mai vrea să fie primar după ce a dat cu subsemnatul la DNA. Privind ideile promovate pe panouri aș avea următoarele nelămuriri:

1. din ce bani va susține after-school-ul în cazul familiilor sărace?

2. parcări moderne înseamnă alte dungi pe asfalt sau chiar se pregătește să construiască pe bune ceva? fiindcă din imaginile asociate eu nu văd altceva! pare că rămânem la modernele dungi pe asfalt! poate nu văd eu bine!

3. care alte investiții? fiindcă imaginea asociată cu vorbele astea este una de la Yazaki; iar Yazaki deja a făcut investiția. ce, vrea să se laude cu o investiție deja făcută?

Acum ceva zile în cutia poștală am găsit și un pliant al distinsului domn. Zic să fiu blând cu proiectul de campanie. Sunt multe promisiuni, dar la nivelul imaginilor - cu mici scăpări - ideea poate fi considerată bună (PR-iștii și-au făcut treaba):

Cică: proiectul lui:

Și apare asta:

1. Ce avem noi aici? O poză în care se vede o icoană! Deci omul e creștin. Credincios. Gata, șefu'! M-ai convins să nu te votez. Fiindcă asta e pusă acolo doar de fațadă. Nu dai doi bani pe credință. D-zeul tău este câștigarea acestor alegeri! Credința înseamnă altceva. Nu fățărnicie ieftină! Și ostentativ scoasă la vedere!

2. Dacă aș fi copilul lui și aș ajunge la vârsta la care aș putea să înțeleg lucrurile într-un mod critic i-aș reaminti în fiecare zi a vieții lui ce jigodie politică a fost/este. Știi tată ce mizerie ai făcut tu în campania electorală din anul 2016? Aș pune întrebarea asta în fiecare zi! Chiar de m-aș muta în altă parte a lumii, l-aș suna zilnic să-l întreb de sănătate și să-i reamintesc că s-a folosit de propriul copil ca de o trambulină electorală!!! În fiecare zi!
Copiii dânsului or să facă facultate la „Brâncoveanu” sau la „Dunărea de Jos” în oraș la noi? Sau la București? Sau poate în străinătate? Că-mi spune că el vrea să construiască un oraș în care să trăiască frumos copiii lui!

3. Se lăuda și-n 2009 că el a lucrat în privat. Ba chiar atunci mi-a zis că-i cam lipsește modul în care se fac lucrurile în privat! Serios! Doar că în pliantul ăsta în care pune icoane nu spune exact la care privați a muncit! De ce, domnu' Dragomir? Vă e rușine?! Cum se numesc firmele la care ați lucrat?! Și câte contracte cu statul român au/au avut?! Că instituțiile pe unde ați fost văd că le amintiți fără rețineri! De ce țineți secrete firmele la care ați lucrat?! Găsim cumva scheleți în dulapurile de pe-acolo? Întreb și eu!

4. Și ca să închei: dacă tot se laudă că s-a descurcat așa de bine în mediul privat... de ce n-a rămas acolo?! Că la stat salariile nu-s așa impresionante! Ah, pensii speciale? Dacă vrea să le facă viața ușoară copiilor lui... eu zic să rămână în privat! Ce? Vrea să-mi facă mie bine?! Oh, da... vrea fără niciun dubiu, dar să vezi că or să-i pună alții bețe-n roate: sistemul de vot, birocrația, necooperarea celor de la Galați, lipsa fondurilor, Cosiliul Local, Consiliul Județean și în general oamenii răi care pun bețe-n roate oamenilor buni și creștini ca el.

Doamne ajută!

Cum să MultiSkype

Am văzut că lumea e tare interesată de violuri - toată suflarea pământeană se declară împotriva lor (cu excepția violatorilor) - de PSD și de mustața pe care vrea să și-o lase în frunte și, cică, de minioni. Pe lângă ultimul subiect am reușit să trec fără să mă afecteze deloc. Cum trece trenul pe lângă niște lanuri de porumb arse de soare. Am dat din umeri și mi-am văzut de problemele mele. Nu mi s-au părut nici drăguți, nici amuzanți... nici măcar interesanți. Mi-a arătat nepotul meu niște cartonașe cu ei. I-am zis copilului că-s mișto - ca să nu-i rănesc sentimentele - și i le-am înapoiat. Fiindcă nu îmi pasă. Violul sigur e un subiect grav, dar mai sunt și alte probleme cu care ar trebui să se solidarizeze oamenii. De exemplu, discutam ieri despre faptul că angajatorii fac niște contracte pe care le țin pe birou și plătesc oamenii cum vor. Iar angajații ITM în loc să sancționeze abuzul sunt mână în mână cu patronii, care-i aprovizionează cu alimente proaspete de fiecare dată când cerșesc... realizând inspecții. Nu e bine domnu' inspector.

De ce v-am zis toate astea? Îmi place să mă plâng! N-am crezut că messengerul de la Yahoo o să fie înlocuit de alte variante. Acum mă uit cu nostalgie la lista aia de nume fără avatar și-mi dau seama că într-un final o să ne interconectăm creierele unele de altele cu un microcip wireless implantat în craniu (așa cum am văzut într-un documentar) - iar ăia care vor refuza asta... rămânând la clasicul citit sau privit în ecrane... vor fi mai puțin capabili să rezolve imediat (fulgerător) probleme relativ obișnuite, dar la care nu au soluția pe loc - întrucât nimeni nu s-a născut învățat. Eram așa perimat prin 2010 când consideram o prostie messengerul de la Facebook. Mă întrebam de ce să inventăm ceva ce deja există? Or Mark Z. nu inventase ceva, ci integraseră acel ceva într-un sistem de interconectivitate mai avansată! Oamenii preferă lucrurile cât mai simple. De ce să mai deschizi încă un program când ai deja lista de prieteni pe Facebook și poți să comunici de acolo cu ei? Prea complicat. Ba mai mult cei de la Facebook au inclus și webcam-ul. Astfel încât spionajul să îmbrace forma lui cea mai înaltă. Cu acordul fiecăruia.

Au trecut deci vremile când se utiliza programul multimessenger. Mișto unealtă pentru jdemiile de conturi false de la Yahoo. Am primit recent un mesaj cum că un cunoscut se mută pe Skype. Care, e drept, funcționează mai bine pe partea de voce!

Ca să folosești două conturi de Skype în același timp pe sisteme tip Linux (la mine a funcționat foarte bine pe Ubuntu 14.04):

1. deschizi programul - fie că faci asta direct printr-un click pe pictograma aferentă în launcher (dacă e salvată acolo), fie că scrii skype în Dash-ul Ubuntu și apoi click pe pictograma ce apare după acțiunea asta;

2. deschizi Terminalul Ubuntu - fie că faci asta direct printr-un click pe pictograma aferentă în launcher (dacă e salvată acolo), fie că scrii skype în Dash-ul Ubuntu și apoi click pe pictograma ce apare după acțiunea asta;

3. tastezi următoarea comandă: skype -s (se va deschide o nouă fereastră Skype în care poți scrie datele pentru un nou cont).

Ca să folosești două conturi de Skype pe Windows trebuie să urmărești pașii descriși mai jos:

1. deschizi programul Skype;

2. folosești combinația de taste Windows + R ca să deschizi fereastra Run;

3. tastezi comanda pentru sisteme de operare pe 64 de biți:

"C:\Program Files (x86)\Skype\Phone\Skype.exe" /secondary

(pentru sisteme de operare pe 32 de biți site-ul How-to Geek ne informează că trebuie să folosim următoarea comandă:

"C:\Program Files\Skype\Phone\Skype.exe" /secondary)

Și așa reușești să deschizi o altă fereastră Skype în care să introduci datele unui alt cont pentru a comunica cu prietenii din alte liste!

De asemenea, pe Windows poți să creezi chiar o scurtătură care să deschidă o a doua fereastră Skype pentru un nou cont:

1. creezi o scurtătură pe desktop - click dreapta pe pictograma Skype, alege Send to și alege din listă Desktop.

2. click dreapa pe noua pictogramă creată, alege din meniu Properties, iar în fereastra nou deschisă - la rubrica Target... acolo unde ai avea:

"C:\Program Files\Skype\Phone\Skype.exe"

sau

"C:\Program Files (x86)\Skype\Phone\Skype.exe"

în funcție de tipul de sistem de operare (32 sau 64 de biți) duci cursorul la capătul rândului acesta, dai un space și tastați /secondary. Click pe Apply și Ok... și ai un shortcut pe desktop pentru un al doilea cont Skype.

A mers bine la mine pe Windows 7!

Site-ul amintit mai sus scrie un articol în care remarcă faptul că se pot folosi mai multe conturi Skype direct din browserul de internet, utilizând mai multe ferestre ale acestuia.

Succes! :)

La revedere, domnule Ponta!

Nu, nu e un bilet de adio adresat de către subsemnatul lui Victor Ponta. Nu am fost vreun prieten al dânsului, nu am luat masa cu dânsul niciodată, nu ne cunoaștem, nici măcar nu l-am susținut în recenta încercare de a ajunge la Cotroceni fiindcă nu m-am prezentat la vot (Cum? Nu ai votat cu Iohannis?! Nu... nu am votat cu președintele cititor; nu am votat cu România lucrului bine citit de pe foile pe care structurile le înmânează când este cazul unui om de paie; nu am votat cu un președintele scriitor de cărți pentru copii; nu, nu am votat! și mă felicit pentru asta... dar nu despre Iohannis se vrea acest text!).

Aici încerc să transmit ce anume îi șoptește istoria la ureche în clipa de față politicianului Victor Ponta. Dânsa nu l-a iubit niciodată știindu-l incapabil și fără caracter. Dar el a încercat s-o îmbie promițând că se schimbă de mâine, că nu mai copiază, că dă diploma îndărăt dacă asta îl spală de păcat, că mărește pensiile și alocațiile dacă găsește bani în buget, că scade TVA-ul la alimente... că nu mai minte... că n-o mai înșală!

Politicianul Ponta e gata. Înțeleg de ce se agață de scaunul de Prim Ministru. Căci după funcția asta n-o să mai auzim de el. Se va face mic, din ce în ce mai mic... până când va dispărea definitiv ca o cicatrice asupra căreia dai cu o cremă potrivită.

Toate proiectele lui au fost sortite eșecului. De la înființarea USL... până la candidatura la funcția de Președinte. El - ca și fratele lui de cruce, Crin Antonescu - păreau un tandem care pot să conducă cel puțin doi-trei ani ostilitățile în România. Lipsiți de răbdare și experiență s-au lăsat înconjurați de oameni diabolici, care fie le-au propus să joace la risc fiecare carte, fie le-au săpat mormântul politic din cauza lăcomiei cu care au furat. Acum se pot lua de mână cu Geoană și la o bere în Centrul Vechi și pot să facă glume variate după sintagma „Mihaela, dragostea mea”. Sau pur și simple pot să râdă de fiecare dată când spun aceste trei cuvinte magice... ca niște șomeri simpatici care nu au nimic mai bun de făcut. Și pe care darul umorului i-a părăsit odată cu funcția. Victor Ponta a fost și a rămas un ins ratat din punct de vedere politic. Micul Titulescu a devenit cârlanul care are în spate un partid prea mare de tras. Iar oamenii care ar fi trebuit să-l ajute îl încurcă. Îi dau la geoale; iar el se driblează singur făcând glume arogante la TV în legătură cu doleanțele DNA. Istoria nu iartă aroganța susținută numai de tupeu. Mai ai nevoie și de altceva ca să răzbați în clipele de cumpănă!

Căci Victor Ponta va fi împins să demisioneze. Nu mă tem foarte tare de refrenul: instabilitate, instabilitate, instabilitate. Orice fel de predoiu va apărea să ocupe scaunul de la Palatul Victoria va primi vizita unui purtător de cuvânt al structurilor internaționale, care-i va împinge în față o listă cu titlul: „Trebuie să...” urmat de puncte clare. Iar viitorul predoiu va realiza - ca orice elev silitor - toate sarcinile date!

Așa că... La revedere, domnule Ponta!

P.S. Poate că la reuniunea în trei se mai poate alătura și Traina Băsescu. Lui tandemul Ponta-Antonescu i-a făcut zile fripte împingându-l până într-acolo încât a decis la un moment dat să se sacrifice pe sine... numai să scape de ei! Și a dat drumul la dosare... iar ele cad năvală peste toți. Supraviețuitorii potopului vor fi spălați de aici.

Ponta cu cine votează?!

La alegerile prezidenţiale viitoare, Victor Viorel Ponta ştie că nu poate să voteze cu el însuşi pentru că asta ar însemna că este din cale-afară de egocentric, narcisist chiar. Nu se poate murdări de acest păcat de sorginte liberală, aşa că în cabina de vot va fi un social-democrat autentic şi va vota împotriva candidantului PSD, deci pentru fostul său tovarăş de înjurături împotriva Băsescului, Crin Antonescu - alias Căcărău.

Politica e o siglă

Multă vreme Crin Antonescu a umblat cu sigla PNL - ca partid istoric - prin presă. Probabil i se părea că rostind nişte vorbe lipsite de orice sens - legăturile dintre PNL-ul condus de către Brătieni şi PNL-ul din ziua de astăzi sunt la fel de relevante ca legăturile dintre un dinozaur şi o găină plouată - ei bine, dacă le rostea căpăta o aură importantă... dincolo de jocul politic mărunt al cotidianului.

După ce a lipit sigla PNL la cea a PSD creând o chestie pe care doar laboratorele doctorului Animo o puteau aduce în natură - numai citind denumirea, Uniunea Social Liberală, îţi puteai da seama că există o contradicţie gravă între termeni - în speranţa că are să-i facă felul lui Băsescu, Antonescu este gata astăzi să arunce la gropa de gunoi a istoriei sigla PNL.

Primul pas l-a făcut mutând partidul în grupul popularilor europeni. Al doilea, se pare că va fi cel de aducere la sânul liberal a PDL-ului. Mai ţine minte cineva cum a luat naştere banda asta mafiotă de şterpelire a avutului public?! La un moment dat exista PD şi din catrul PNL s-a desprins aripa "dragă Stolo" formând PLD... după care PLD-ul a fost înghiţit de către PD, denumirea după această ghiftuire devenind PDL. La fel ca în cazul acelor monştri din filme SF care înhaţă tot în cale şi cresc, metamorfozându-se în dihănii şi mai mari, în mingi de gelatină murdară...aşa a apărut şi PDL-ul. De la un partid mărunt şi insignifiant, înmagazinând PLD şi având la breloc sigla UNPR, PD-ul devenit PDL a contat electoral foarte tare la un moment dat. Apoi, s-a stins în propria osânză.

Acum, ar fi comic ca noua bandă electorală construită în jurul "partidului istoric" să se cheme PLD. Trădare să fie, dar s-o ştim şi noi după nume!

În ceea ce mă priveşte mă doare în pix dacă o să dispară "doctrina liberală" şi sigla PNL de pe piaţă. Pentru că oricum ele nu au existat niciodată decât cu numele. De ce a fost posibilă crearea USL? Pentru că liberalismul nu exista de fapt! Şi nici socialismul nu există.

PSD nu e altceva decât o gaşcă de baroni locali care ţin de ani de zile cu mână forte pe loc zonele în care au devenit stăpâni cumpărând din timp în timp o sumă considerabilă de voturi şi furând ca în codru în rest. Care doctrină de stânga?! Banii nu au culoare politică atunci când ajung unde trebuie.

Campania trece, consecinţele rămân

A mai trecut o vânătoare de electori peste ţara asta. Ca o inundaţie, ca o perioadă de arşiţă... ca o tornadă... a trecut. A lăsat în urmă o opoziţie vraişte - împărţită în segmente insignifiante...

Modul în care s-a dus bătălia a fost de-a dreptul neeuropean. S-a mizat pe liderii de partid ca "locomotive", asta fiind o precampanie pentru prezidenţiale. Singura pe care am auzit-o la TVR 1 vorbind despre proiecte europene, accesarea banilor de la UE etc. a fost doamna Renate Weber - care, după nume, nici nu pare a avea sânge 100% românesc (şi nu scriu asta cu răutate prostească - gen "ne conduc străinii", ci mai degrabă cu admiraţie). În rest, Elena Udrea e naşpa, comuna Nana - sigur e foarte important să se clarifice şi situaţia legală de acolo!, ce faci, fă/mă/bă, Doina, Băsescu e malefic nu se mai poate cu el, controlează justiţia, Ponta e corupt, Iohannis preşedinte, Antonescu îşi sapă mormântul politic, pula-n cur nu e sănătoasă şi doar dacă o sugi mai poţi spera că eşti băiat valid - pardon! asta era din altă parte. Era vorba despre reprezentarea României în Parlamentul European. Aş fi vrut să aud ce-şi propun indivizii ăia pe care trebuia să-i votez să facă în acest sens. Nu era vorba despre cine trebuie sau nu să fie Preşedinte în România!

Din păcate România a rămas repetentă ca de fiecare dată la capitolul europenizare. La noi nu poate să fie decât ca la noi. Iar cei care se duc acolo vor fi nişte slugi ale partidului european din care fac parte. Fără prestanţă, fără pricepere... iar pe europenii importanţi din PE care aparţin tagmei câştigătoare nu-i prea interesează cum s-a câştigat aici bătălia. Vor avea o sumă de slugi care să le susţină ideile.

Rămân totuşi uimit cum de un partid precum PMP - apărut ieri cu ideea înnoirii şi ajuns să includă slugile lui Băsescu din PDL... a primit destul de multe voturi. Dacă avea 0,1%... aş fi înţeles, dar aşa...

Ca să nu mai vorbim despre Mircea Diaconu - "singurul candidat cu adevărat independent din România" (V. Ponta) - care a fost susţinut masiv de Antena 3, independenţa lui politică e măcar îndoielnică din acest punct de vedere. El n-a spus cum o să ne reprezinte la Bruxelles, ci doar că Băsescu şi slugile lui din justiţie îi pun beţe în roate în treba candidaturii. Lucru inadmisibil într-o ţară liberă, pretins democratică!

Iar discuţia de după exit poll-uri a fost aceeaşi! PSD îl are pe Victor Ponta candidat solid la prezidenţiale. Antonescu e la 15%, iar restul nu prea contează. PDL-ul ar mai putea emite pretenţii... dar atât. Nimic despre Europa, nimic despre reprezentarea României acolo...

Şi să vezi cum adunau ei procentele la telvizor ca şi cum acest lucru se poate din punct de vedere matematic. Şi fiecare aduca în felul său, ca să ajungă la rezultatul scotat în interesul "dreptei" sau "stângii"... În statistică, dragi jurnalişti şi politicieni distinşi nu e, bre, ca la aritmetica de clasa a treia! Te cruceşti când auzi enormităţile pe care le debitează oamenii ăştia. Adevărul este că aşa s-a dus campania. Pe ideea de Victor Ponta, Crin Antonescu şi Elena Udrea. Dar totuşi!

Totuşi - până la urmă nu are niciun sens! Nu? La noi procentele se aducă precum o fac analfabeţii care nu pricep cerinţele unei probleme, dar cunosc numerele, le pot înţelege cât de cât şi ştiu operaţiile de adunare şi scădere. Facem după cum ni se pare nouă corect şi sună bine pentru patidul pe care-l reprezentăm. Altfel, nu se poate explica modul absolut ilogic în care se făceau calcule la televizor noaptea trecută.

Buldogul care latră, adevăr grăieşte

Ieri în Parlamentul României a avut loc o sesiune de discursuri ale politicienilor ţării. Printre cei care au luat cuvântul s-a numărat şi Vasile Blaga, care a spus că PDL a fost singurul partid din România care s-a opus PSD-ului! PDL a fost împreună cu PSD-ul la guvernare doar 7 luni... zice Blaga... deci asta înseamnă că s-a opus întotdeauna PSD.

Lăsând la o parte contradicţia care m-a făcut să schimb postul şi întrucât toată suflarea jurnalistă din ţara asta a găsit de cuviinţă să strige "Divorţ, divorţ şi iar divorţ" la dezmembrarea USL (sincer nu am înţeles de ce! n-a fost unul mai răsărit care să producă o figură de stil originală!?) am să întreb şi eu ceva.

7 luni sunt suficiente pentru naşterea prematură a unui bastard! Din împreunarea PSD cu PDL s-a născut vreun astfel de monstru? Iar dacă da, unde este şi cine îl creşte?!!

Continuăm împreună... cu cine?

Ieri, tata mi-a adus materialele electorale ale USL Brăila. Ne spun că PSD-iştii de la cârma oraşului n-au avut timp să încheie cu bine proiectele în primul mandat (ce-i drept s-au apucat să scurme toate străzile principale ale Brăilei în ultimul an şi să facă traficul infernal, că doar atât îi poate duce capul...) şi că dacă-i vom vota au o listă de priorităţi.

Adevărat este că, din punctul meu de vedere, au ales cel mai profesionist mod să se promoveze. Deşi... nu ştiu dacă asta va ţine la români! Cei care se ocupă de imagine au făcut o treabă bună pentru o ţară în care oamenii aleg idei, nu gargară! Eh, dar lasă că, deşi în ceea ce priveşte flyerele stăm bine, domnu' Stancu (dacă e adevărat ce scrie aici) compensează nemaipomenit cu mentalitatea sa comunistă, specifică şi lui Băsescu... cel care avea un război de dus cu presa!

P.S. Domnu' Stancu!!!!! Nu aţi răspuns la întrebarea pusă de Diacomatu!!!!! Taman domnia voastră (vorba aia cu puterea de a închide un ziar) să vă temeţi de nişte lămuriri?!

Undeva-n Balcan

Acum ceva zile am mai primit în poștă o altă rugăminte de a vota... dar de data asta... n-a mai fost Diacomatu, ci Viorel Balcan. Cică vrea să se facă primar... și are soluția pentru mine „personal”. Când am deschis însă scrisoarea - ce să vezi? - nu se mai adresa mie personal, ci brăilenilor de pretutindeni.

Domnu' Balcan, eu speram să vă adresați personal, să-mi spuneți „Stimate”, că „dragă” e prea familiar... și apoi să-mi nominalizați problema. Și să veniți și cu rezolvarea. Nu cu treburi generale, în care să asigurați că o să creați locuri de muncă (aș vrea s-o văd și pe asta!) prima și prima dată. Apoi, dacă tot vă lăudați că știți problemele mele personale, la ce dracu' să mai viu să vorbim față în față? De fapt, dvs. cuvântați suav (dacă l-ați fi auzit vreodată vorbind pe Balcan ați fi remarcat lesne că sună exact ca un butoi lăsat să coboare la vale pe dâmburi) că habar n-aveți care sunt problemele personale ale brăilenilor, dar că sunteți dispus să le ascultați!

Așa slabi au fost cei care se ocupă de imaginea dvs. că v-au pus să mințiți? Păi, mă pricep mai bine... căutați-mă! Poate că aș face o treabă mai bună! :)

Uitați ce minciuni gogonate perorează stimabilul Balcan:

 

Ca să se știe: Viorel Balcan este fost PSD-ist de frunte al urbei, a câștigat mandatul de parlamentar candidând din partea PSD, dar în 2010... a trecut (ca un traseist de seamă) în PDL. Adresa de mai sus... nu e altceva decât sediul PDL Brăila. Dacă venea din nou în față locuitor și cerea votul când a zis că nu mai e bine la PSD... atunci l-aș fi crezut că e un om care respectă principiile și nu se duce unde-i mai bine politic la un moment dat. Și atunci să se laude că el a fost ales... cu adevărat personal de către brăileni! Și nu partidul! Că asta cu votul uninominal... e vrăjeală!

Eu am priceput că Stancu e nașpa, dar pot eu să am încredere în ăștia care-și ascund ca infractorii originile și se așază drept sigla AVB, care nu înseamnă de fapt nimic? Pot?

P.S. Domnu' Stancu nu am primit nimic în poștă de la domnia voastră! Îi rămâneți dator domnului Diacomatu? Păi, se poate așa ceva!? Veniți cu niște precizări!! Cu niște atacuri măcar. Tăceți ca melcu'? Mai mare rușinea!!!!

„Nimic nu e ca în visul tău, puștiule!”

Mă uitam la finala Mastersului de la Berlin 2011 când... din camera alăturată o voce cunoscută de la televizor cuvânta cam în felul următor: „Toate alianțele de până acum (inclusiv CDR, alianța DA, PSD-PDL) au fost compromise de caracterul duplicitar al unui singur om: Traian Băsescu.” - Micul Titulescu era cel care filosofa în felul acesta. Colegul său Crin... a marșat și el în același sens. Și mi-am zis: „Bă, ăștia chiar ne cred proști?”. Sigur că Traian Băsescu este un personaj absolut odios, dar știți ceva, nici demagogia ăstora nu merită ascultată deloc. Așa îl facem răspunzător pe Băsescu și de păcatul originar... că nu a avut grijă ca Securitatea să-l înştiinţeze pe Adam din timp să nu se lase vrăjit de Eva şi să nu mănânce din fructul oprit. Pe vremea CDR... sigur era şi Băsescu pe acolo, însă nu cred că el avea cel mai greu cuvânt atunci. Mai degrabă incompetenţa guvernanţilor de atunci a fost cea care a dus cu mare tam-tam s-a numit CDR. Ăştia dacă or să vină la guvernare - de alinaţa asta "social-liberală" (sanchi) vorbesc - şi n-or să facă nicio fiartă (pentru că ei nu sunt în stare să facă) or să aducă argumentul recursiv al... grelei moşteri. Adică, Băsescu a fost atât de odios încât a dus ţara la sapă de lemn, iar noi acum trebuie să menţinem pensiile tăiate, salariile bugetarilor idem. şi aşa mai departe. Trebuie să îndurăm această situaţie pentru că Băsescu a fost rău. Ceea ce sigur că a fost... şi este în continuare. Dar, sincer, nu mi se pare în regulă nici argumentul oricine în afară de Băsescu... că după cum vedeţi şi ăştia ne cred la fel de proşti. Cum să spui o asemenea enormitate că Băsescu a fost devină pentru că CDR a dar cu oiştea-n gard? Uite că poţi...
Pentru că aşa vor toţi să fim. Proşti. Nu or să încurajeze sistemul de învăţământ performant, ci se vor bucura că doar 1% din elevi au rezultate bune, datorită unor abilităţi cu care s-au născut şi puţină muncă individuală. În rest, asasinăm visele tuturor... iar sărăcia cruntă face restul... duce la resemnare şi la acceptare. La dezinteres total. La o luptă oarbă pentru o zi de mâine, care pare că nu vine niciodată! E aceeaşi zi plină de griji şi de speranţe uitate. „Nimic nu e ca în visul tău, puștiule!” mi-a zis cineva azi cu un zâmbet ciudat pe faţă. Şi sincer m-am speriat!
Din camera alăturată se mai am mai auzit - tot în seara precedentă - faptul că FMI ne obligă practic să facem proiecte pentru fonduri europene. Voi ştiţi pe ce se duc banii europeni? Pe proiecte? Dacă mie îmi zice cineva că ăsta e un proiect atunci... bine pa! Cum mă să faci cursuri ca să îngrijeşti bătrâni? Cu tot respectul pentru persoanele în vârstă... nu mi se pare că asta înseamnă un ceva de viitor. Aş zice că îţi trebuie inimă ca să ai grijă de cineva, nu cursuri. Adică, dacă nu-ţi pasă poţi să faci 10 mii de cursuri... nu va merge.
Mă dusesem şi eu să mă înscriu cu încredere la aceste cursuri. Zic... cine ştie... Dar am constatat chiar atunci când am întrebat-o pe d-na Alina Dragu cum vor fi selecţionaţi cei care vor beneficia de cursuri... Iar dânsa mi-a spus că se vor face cercetări pe piaţa muncii. Cum adică?... Mie mi s-a întins acolo o listă întreagă de "meserii" şi mi s-a spus să aleg cam ce mi-aş dori să fac... şi eu am ales după capul meu. Şi mi s-a dar un răspuns absolut năucitor la întrebarea: "Dar nu s-a făcut o cercetare în prealabil pe piaţa muncii (ca să restrângeţi lista aia de "meserii" doar la cela care se cer într-adevăr...)." Răspunsul a fost sigur nu... cu o siguranţă care m-a dezarmat total. Am ştiut de la bun început că opţiunile mele nu or să fie niciodată luate în calcul: administrator de reţea... să mori tu? Pun-te şi-nvaţă singur... ce ne spui nouă. Noi te învăţăm cum să treci o bătrână strada. Că de asta avem nevoie pe piaţa muncii. Şi de ce nu aţi spus de la bun început? eh, aşa... ca să vedem câţi proşti sunt în oraş. Facem şi noi recensământ. Şi aşa te resemnezi. Ăştia ne vor proşti ca să fim uşor de manevrat. Toţi sunt la fel. Şi Crin şi Ponta şi Băsescu şi Voiculescu şi toţi ăştia de-i vedeţi la televizor ca nişte trompete cu plămini puternici. Toţi parcă sunt clonaţi... scriam acum ceva vreme o proză cam stupidă... dar în care vorbeam la fel despre asta. Toţi, dar absolut toţi sunt la fel. Şi vor să mai doresc să mă duc la vot? Pentru?... mi-e şi silă să mai scriu despre asta.
Le dedic melodia favorită a unui prieten al meu... Mulţumesc Cip!

P.S. "Dacă exişti, te rog, dă-i Doamne iartă-mă, în pula mea!"

campania asta e cel puţin dubioasă

Cum mergem eu azi pe stradă, aşa cu nepăsare - deşi vine gripa de tip nou - observ, aproape din întâmplare, afişele de campanie electorală... Ce credeţi? Mi se pare că iar au ajuns duşmanii să se completeze reciproc. Avem în prim plan pe vedeta acestei campanii, preşedintele în exerciţiu, domnul Traian Băsescu. Şi iată cu ce vrea el să ne convingă să-i dăm voturile:

Adică iar acel "la bine şi la greu"... ceea ce e în regulă, dar iată că vine următorul şi se bate se jură, de parcă noi nu ştium asta, că o să:

adică o să câştigăm împreună. Când? La bine şi la greu - mai ales la greu!!! Că se spune unde-s mulţi puterea creşte şi butoiul se goleşte!!
Dar tot la bine şi la greu, pe stadioane ar trebui să se aude evident acest îndemn:


La bine şi la greu: câştigăm împreună sau hai românia!!!... totul tip strigăt de luptă într-o ţară în care lumea tace, neprezentându-se la vot... pt că nu cred că va fi mai bine dacă e altul sau dacă e tot acesta. Situaţia pare că stagnează şi stagnarea e sursa cea mai profundă a decăderii...
Singurul care pare că se detaşează cumva de cei trei este Crin Antonescu. Nu spun acum că reprezintă soluţia, dar măcar spune că avem nevoie de bun simţ. Şi nu cred că un astfel de mesaj va avea vreun efect (în România acest bun simţ pare ceva extirpat, extras din mentalitatea noastră a tuturor), totuşi nu pot să nu-i dau dreptate:
Avem nevoie de o Românie a bunului simţ, a responsabilităţii şi a respectului faţă de valori adevărate. Nu ştiu dacă s-ar schimba imediat ceva, dar ar fi un început excelent!

În legătură cu acestă campanie şi legat de bunul simţ trebuie să remarc că domnul preşedinte încalcă grosolan legea de competiţie loială prin faptul că alături de afişul cu candidatul Băsescu e lipit şi afişul cu referendumul! Din ce am înţeles măsura de reducere a parlamentarilor e bine primită de populaţie şi chiar crearea unui parlament unicameral... Dar, din ce am priceput eu, măsura ar fi inutilă pt că făcând parte din UE va trebui să avem o structură bicamerală a parlamentului pt că aşa e mai eficient, aşa e şi parlamentul european şi aşa argumenta şi d. Boc într-o lucrare a dânsului, deşi acum nu e constrâns să vorbească pe limba lui Băsesecu... Şi că se va reveni la parlamentul bicameral chiar dacă după referendum va trebui să-l micşorăm şi să-l comasăm. Înţeleg că lumea e nemulţumită de parlamentari, dar nici să-i facem jocul d.nului Băsescu nu ar trebui să meargă!!!