mic tratat despre nemurire

Prima dată când m-a luat cu panică așa a fost prin 2009 când, stând pe pat și analizând cutele de pe tavan, am realizat că între 2000 și 2009 se scurseseră deja 9 ani! Unde și cum s-au dus?? Nouă ani!!!

Apoi, a fost ceva mai recent încă o fază în care m-a scuturat ca de friguri un gând că, în cele din urmă, sfârșitul vieții e doar moartea! Adică, frate, mori și gata! E o chestie la care mă gândisem de multe ori... dar nu la modul ăla. Că e gata.

Ar trebui ca astfel de idei să te facă să trăiești altfel, nu? Să riști totul sau măcar mai mult decât acum, să nu mai ții seama de părerile nimănui și să faci mereu ce crezi că e bine pentru tine. Să pleci în lumea largă dacă viața în cușca părintească nu te mai satisface.

Mă uitam și la meme alea de pe net care înfățișau galaxia sugerând că... uită-te cât de mic ești, frate! Iar Pământul e doar un punct în noianul ăla... o fărâmă de nisip.

Nimic din astea nu funcționează. Probabil chimia creierului e dereglată dacă nici măcar perspectivele astea nu au darul să pună lucrurile pe un făgaș al nepăsării. Ce contează? Nu contează! Bucură-te de toate căcaturile care ți se întâmplă, de nervii de la muncă și stresul cotidian... de tot ce te ține pe loc! Fiindcă te îndrepți către decădere și moarte. Iar asta e singura certitudine!

Multe povești vorbesc despre personaje care au căutat nemurirea. Una dintre primele povești ale umanității - cea care ne-a rămas de la strămoși - Epopeea lui Ghilgameș - a dat chiar numele unui proiect care își propune să aducă nemurirea în rândul elitelor financiare de pe Pământ. Cât succes are... nu știu. Cel puțin asta citeam într-o carte a lui Harari.

Există un serial în care se dezbat diferite forme de imortalitate. Cea mai interesantă reprezintă transferul minții în cloud. Mereu m-am întrebat dacă teleportarea nu omoară de fapt un ins, ca să creeze un ins identic în alt loc...

În cele din urmă, nu există o identitate clară a unui corp. Stările sunt alterate de la o clipă la alta, deși oamenii trăiesc un fel de continuitate a propriei conștiințe! Măcar alea sunt procese, să le spun așa, naturale. Să crezi că transferul propriei minți în cloud te-ar face imortal - ca și cum stările minții de la un anume moment dat te reprezintă 100% - e cam utopie. Ăla nu e sufletul așa cum sugera Michio Kaku. E doar o stare vremelnică prin care a trecut corpul tău la un moment dat. Oricât de mult ți-ar învăța computerul stările și să le simuleze perfect pe toate... nu poate să simuleze viața! El poate imita doar ce cunoaște. Nu avem un computer care să poată anticipa toate posibilitățile și să o aleagă statistic pe cea mai probabilă. Și chiar dacă ar exista un computer așa de capabil, atunci tot poate să fie greșită fiindcă nu e decât o probabilitate. Or, probabilitatea aceea nu reprezintă decât una dintre acțiunile posibile. Câteodată deciziile se iau la 2% din posibilități, fiindcă un creier nu lucrează rațional.

Și, presupunând că se găsește o cale la care să ne punem cu toții de acord că reprezintă nemurire, ce o să facem cu ea mai exact? Astrofizicienii care popularizează știința ne spun clar și răspicat... Universul - în mult timp de aici încolo - o să își consume energia! Și o să se stingă și el. Ce va face omul care a reușit cumva să păcălească moartea în clipa în care nu va mai avea de unde să preia energie? Căci viața fără energie nu există! 

Vaccinofobie

Îmi desfășor activitatea - cam vreo 2-3 ore pe zi în timpul săptămânii - într-un mediu cu oameni foarte diferiți de mine. Când o să se termine totul, o să mă simt eliberat. Simt uneori o presiune care mă împinge să ridit tonul.

Unul dintre distinșii mei colegi e un caz superspecial. Nu doar că e un ins sfertodoct, ultrareligios, sexist, homofob și fan al conspirațiilor mondiale, dar simte nevoia să fie și militantist! Trecând pe lângă o imagine înrămată cu Bill Gates, ipochimenul s-a lansat într-un atac frontal asupra creatorului Microsoft: „Ce mare escroc e ăsta”. Prostia mea m-a împins să-l întreb și de ce face asemenea afirmații. Răspunsul a fost: „Vrea să extermine populația”. Da? Cum? „Prin vaccin”. LOL

Nu știu cum a ajuns la concluzia asta, dar discuția s-a mutat pe subiectul vaccinuri. Sincer, nu-i pot răspunde pe loc omului, fiindcă practică un fel de ping-pong argumentativ din ăsta pervers. Ba bombardează omul cu informații care par că-i susțin lui cauza, ba apelează la sentimente când îi place lui. „Dacă ar muri copilul tău după vaccin, crede-mă că nu ai mai vorbi așa”, îi zice unei colege.

I-am zis că eu nu pot să susțin propaganda împotriva vaccinului. Argumentul suprem e ăsta: funcționează!!! Așa au fost eliminate de pe planetă pentru specia umană multe boli foarte periculoase! Și mi s-ar părea de bun simț ca, înainte să militezi pentru o cauză, să-ți pui convigerile la îndoială. Să cauți informații și de la ăia care susțin un punct de vedere contrar! „De ce propagandă? Informații... am acasă două DVD-uri cu un film, de pe youtube, cu subtitrare făcut tot... dacă vrei ți-l aduc”, încearca el să mă contreze. Deci a văzut el un film pe tema asta și a înțeles adevărul suprem. Nu i se pare deloc de bun simț să caute și alte confirmări. I-aș spune că până și Isus și-a pus la îndoială convingerea, ba a acceptat să moară. Așa și-a dovedit și sieși că nu e doar un simplu om. I-am mai sugerat odată să caute și alte surse de informare, fiindcă el are doar convingeri. Dar... așa sunt ăștia mai bătrâni. Cred că le știu pe toate. Nu știu cum de m-am pomenit să fiu cel mai tânăr din grup.

„Din 2 milioane de copii vaccinați au murit 200 în China”. Tragic, ce altceva să zic? Doar că nu s-a întâmplat așa, ca din vorbele lui. Totul s-a petrecut într-un interval de timp mai lung, nu au fost vaccinați 2 milioane de copii într-o secundă, iar în următoarea 200 erau deja morți! Nu. Sunt de acord că e de dorit să nu moară nimeni! Dar știi care e problema cu militanții anti-vaccin? Ei ignoră complet cazurile copiilor care au beneficiat de pe urma vaccinului, imunizându-se, și se axează doar pe ăia care au murit (poate că nici nu e din cauza vaccinului) sau au autism (iarăși... fără să existe teste exacte în domeniu).

Tipii de genul ăsta nu vor ca oamenii să facă cercetări amănunțite în domeniul medical de care discutăm. Ei nu vor ca specia noastră să beneficieze în continuare de pe urma imunizării, ci vor ca oamenii să nu-și mai vaccineze progeniturile pentru a le face slabe în fața unor boli mortale! Și merg cu prostiile lor până în pânzele albe!!!!!! Că se pun mercur și aluminiu în vaccin... „Ia joacă-te tu cu miște mercur” sau „Ia să mănânci tu niște aluminiu”. I-aș putea spune că și radiațiile sunt superpericuloase, dar se folosesc cu succes pentru radiografii sau tratarea cancerului în anumite stadii. El nu întreabă un doctor ce e cu mercurul sau aluminiul din vaccin (dacă există așa ceva... că nu am cercetat cauza). Dar îmi aruncă mie informațiile astea ca să mă covingă să nu-mi vaccinez copilul. Sau să nu mă vaccinez eu.

Există povești de viață celebre (din lumea oamenilor mai civilizați decât noi), în care, după ce o familie a pierdut un copil, numele copilului decedat a devenit portdrapelul unei cauze. Au fost create fundații ce purtau chiar numele copiilor morți, iar familia a găsit un mod inteligent de a se împăca, pe cât e posibil, cu durerea. Asta îți oferă și un scop în viață! Ajutând pe ceilalți să nu mai pățească exact ce ai pățit tu, devii și tu un om mai bun. În ochii tăi. Dacă la nivel social există interes pentru ca vaccinurile să devine mult mai sigure, atunci se va găsi o echipă de cercetători care să susțină cauza asta și oameni care o să doneze bani pentru ea!

Totul e foarte simplu: i-am sugerat că ar trebui să facem cercetare în domeniul vaccinului. Doar că insul nici n-a vrut să audă de așa ceva. El nu vrea ca oamenii care au murit să n-o facă în van. Să vedem cum putem să facem ca vaccinul să nu mai fie respins de niciun organism. Să cercetăm pentru a aduce cunoașterea mai departe. Și să avem soluții din ce în ce mai bune.

Nu, nu se poate asta! Gospodarii autosuficienți preferă să discretiteze orice lucru care și-a dovedit utilitatea de-a lungul timpului. Ei nu vor binele oamenilor, ci vor să se întoarcă lumea la valorile evului mediu! Or, asta nu se mai poate, dragii mei!

Bianca Geica este aproape în întregime inteligentă!

Mă, voi când auziți pe cineva folosind expresia „aproape în întregime” nu bănuiți că se vorbește despre ceva care bate măcar spre 70-80%?!!

Să luăm versurile viitorului mare hit Inna, Bad Boys:

- 40 de versuri în total;

- 12 versuri în franceză.

12*100/40 = 30%.

Prin urmare, nici măcar jumătate din „cântec” nu are versuri în franceză!

Știu, aveți alte griji pe cap! Unele dintre ele chiar crunte (mor copii și nu sunteți foarte convinși care-i cauza).

Dar la fel de toxică precum e bacteria E. coli poate fi lipsa gândirii la câinii/cățelele de pază ale democrației. Editorii de conținut online de azi vor fi cei care pot forma opinia publică de mâine! Și dacă ăștia nu gândesc, ci doar tastează... să nu se mire nimeni de ce situația stagnează.

Ca să o ajutăm pe doamna/domnișoara Bianca Geica să înțeleagă ce înseamnă un cântec aproape în întregime cântat în franceză îi vom oferi un exemplu concret:

Campania trece, consecinţele rămân

A mai trecut o vânătoare de electori peste ţara asta. Ca o inundaţie, ca o perioadă de arşiţă... ca o tornadă... a trecut. A lăsat în urmă o opoziţie vraişte - împărţită în segmente insignifiante...

Modul în care s-a dus bătălia a fost de-a dreptul neeuropean. S-a mizat pe liderii de partid ca "locomotive", asta fiind o precampanie pentru prezidenţiale. Singura pe care am auzit-o la TVR 1 vorbind despre proiecte europene, accesarea banilor de la UE etc. a fost doamna Renate Weber - care, după nume, nici nu pare a avea sânge 100% românesc (şi nu scriu asta cu răutate prostească - gen "ne conduc străinii", ci mai degrabă cu admiraţie). În rest, Elena Udrea e naşpa, comuna Nana - sigur e foarte important să se clarifice şi situaţia legală de acolo!, ce faci, fă/mă/bă, Doina, Băsescu e malefic nu se mai poate cu el, controlează justiţia, Ponta e corupt, Iohannis preşedinte, Antonescu îşi sapă mormântul politic, pula-n cur nu e sănătoasă şi doar dacă o sugi mai poţi spera că eşti băiat valid - pardon! asta era din altă parte. Era vorba despre reprezentarea României în Parlamentul European. Aş fi vrut să aud ce-şi propun indivizii ăia pe care trebuia să-i votez să facă în acest sens. Nu era vorba despre cine trebuie sau nu să fie Preşedinte în România!

Din păcate România a rămas repetentă ca de fiecare dată la capitolul europenizare. La noi nu poate să fie decât ca la noi. Iar cei care se duc acolo vor fi nişte slugi ale partidului european din care fac parte. Fără prestanţă, fără pricepere... iar pe europenii importanţi din PE care aparţin tagmei câştigătoare nu-i prea interesează cum s-a câştigat aici bătălia. Vor avea o sumă de slugi care să le susţină ideile.

Rămân totuşi uimit cum de un partid precum PMP - apărut ieri cu ideea înnoirii şi ajuns să includă slugile lui Băsescu din PDL... a primit destul de multe voturi. Dacă avea 0,1%... aş fi înţeles, dar aşa...

Ca să nu mai vorbim despre Mircea Diaconu - "singurul candidat cu adevărat independent din România" (V. Ponta) - care a fost susţinut masiv de Antena 3, independenţa lui politică e măcar îndoielnică din acest punct de vedere. El n-a spus cum o să ne reprezinte la Bruxelles, ci doar că Băsescu şi slugile lui din justiţie îi pun beţe în roate în treba candidaturii. Lucru inadmisibil într-o ţară liberă, pretins democratică!

Iar discuţia de după exit poll-uri a fost aceeaşi! PSD îl are pe Victor Ponta candidat solid la prezidenţiale. Antonescu e la 15%, iar restul nu prea contează. PDL-ul ar mai putea emite pretenţii... dar atât. Nimic despre Europa, nimic despre reprezentarea României acolo...

Şi să vezi cum adunau ei procentele la telvizor ca şi cum acest lucru se poate din punct de vedere matematic. Şi fiecare aduca în felul său, ca să ajungă la rezultatul scotat în interesul "dreptei" sau "stângii"... În statistică, dragi jurnalişti şi politicieni distinşi nu e, bre, ca la aritmetica de clasa a treia! Te cruceşti când auzi enormităţile pe care le debitează oamenii ăştia. Adevărul este că aşa s-a dus campania. Pe ideea de Victor Ponta, Crin Antonescu şi Elena Udrea. Dar totuşi!

Totuşi - până la urmă nu are niciun sens! Nu? La noi procentele se aducă precum o fac analfabeţii care nu pricep cerinţele unei probleme, dar cunosc numerele, le pot înţelege cât de cât şi ştiu operaţiile de adunare şi scădere. Facem după cum ni se pare nouă corect şi sună bine pentru patidul pe care-l reprezentăm. Altfel, nu se poate explica modul absolut ilogic în care se făceau calcule la televizor noaptea trecută.