Profitalism

Nu sunt împotriva promovării a ceea ce în clipa de față se numește „progresism”. Minoritățile - toate! - trebuie să aibă dreptul să-și spună cuvântul în legătură cu probleme care le afectează viața! Dacă stăm să ne gândim bine, fiecare dintre noi reprezintă o minoritate! Oricâte asemănări am avea cu ăi mai mulți cu care ne asociem, tot o să găsim diferențe, care să ne separe. Ca să conviețuim, trebuie să căutăm puncte în care să ne întâlnim și să acceptăm să respectăm niște reguli. E simplu.

Problema e că există un exces de zel din partea tuturor! Chiar și din tabăra care susține că vrea să păstreze „tradițiile”! De parcă tradițiile alea au fost acolo de când a apărut prima formă unicelulară de viață pe Pământ. Oamenii sunt educați să creadă că structura de valori, pe care le adoptă, e ceva fix de la care nu e bine să te abați. Nu ești patriot dacă spui că țara ta nici măcar nu există în natură. Nu? Dar multe structuri pe care le îmbrățișăm nu-s decât seturi de reguli acceptate de o majoritate, care nici măcar nu s-a gândit vreodată pe ce se bazează. Dacă aceste reguli nu mai funcționează pentru toată lumea, ele trebuie schimbare! Cumva, excesul de zel din partea „conservatorilor” justifică îndârjirea „progresiștilor”. Dar nu e deloc așa! Ambele puncte de gândire sunt obtuze, fiindcă se duc în extremă.

Nu vreau să fac aici vreo vină cuiva. Fiindcă atunci când Mircea Badea se exprima public dezamăgit cu privire la viitorul agent 007 - despre care se zvonea că va fi o femeie de culoare - eu eram liniștit. Personal nu am nimic în comun cu James Bond! Nu am citit decât o carte de-a lui Ian Fleming. Recunosc că am citit-o în mod superficial. Nu mi-a plăcut. Sau, mai degrabă, nu m-a prins. Era o lectură prea simpluță pentru mine. Plictisitoare. Am văzut, mi se pare, Cassino Royale-ul cu Daniel Craig... Iarăși, nu am rămas uimit de profunzimea acțiunii. De ce oamenii vor să trăiască niște clișee trecute ca escapism, nu prea înțelegeam când eram un puștan! Știu că e un fel de fluierat în biserică, dar ăsta e adevărul. Am luat contactul cu personajul acesta în clipe în care nu eram pregătit cultural pentru a-l aprecia. Ca un ins care se duce la un concert de muzică simfonică fără să aibă habar cum se ascultă așa ceva și de ce e așa înălțătoare experiența... Deci m-a lăsat indiferent faptul că au zis unii că Lashana Lynch o să fie noul 007!

Doar că, mai nou, am înțeles și altceva. Băi, nu ucide definitiv un personaj! Fiindcă așa a fost creat de autorul lui. Dacă e toxic pentru cultura actuală, atunci nu-l mai promova. Consideră-l istorie. Ne pare rău oameni buni, dar proiectul James Bond nu mai are loc între noile creații artistice. Dacă vreți James Bond e destul: a scris Ian Fleming destule cărți, a făcut Holywood-ul destule filme! Vă uitați la alea dacă aveți un cult pentru James Bond. Ca ăia care se adună și se îmbracă precum personajele din anime-urile lor preferate! Convenția BondCon 2050. Yupii!

Doar că lumea de azi e ceva mai perversă. Cultura din State îi împinge pe ăia cu bani și dorință de bani să mulgă orice are potențial. E James Bond un brand? Este! Înțeleg eu în profunzime de ce este? Nu prea! Doar parțial. Nu contează! Eu sunt un fel de subcultură minoritară pe care ăia care fac filme James Bond o ignoră. Fiindcă nu are nicio treabă cu ei. Iar aspectul ăsta al profitalismului este dăunător înnoirii! Nu poți avea un discurs echilibrat atâta timp cât pe tine te interesează doar cât sunt dispuși gușterii să plătească pentru ceva!

Dar ce mama-mă-sii m-a activat? Păi, Apple s-a băgat pe un teritoriul drag mie! Foundation a lui Asimov! Am mai încercat o dată să citesc o carte care avea în titlu Fundația - dar avea alt autor decât Isaac Asimov. Și, băi, mi s-a părut că întinează magnifica lucrare a geniului! În postfață, autorul se scuza de faptul că el nu e Asimov și că nu poate să scrie la fel de clar și ingenios precum maestrul. Dar cine l-a pus să paraziteze o chestie genială atunci? Dacă nu te crezi capabil să te ridici la înălțime, atunci nu te bagi. E mai cinstit! De ce s-a implicat? Pentru profitalism ușor! Așa e și cu Fundația celor de la Apple TV... Băi, nu mă deranjează că Demerzel e întruchipat de o femeie... Până la urmă e android. Cred că primii andoizi umanoizi o să arate precum niște femei. La naiba, Sophia a fost în România în anii trecuți! E creată pe tiparul unei femei! După chipul unei femei... Cu vocea unei femei! Dar să-l faci și pe marele Salvor Hardin femeie... Come on, Apple! Și nu doar femeie de culoare, ci și războinic. Fiindcă Asimov nu l-a conceput pe Hardin ca pe un polician abil, care preia prin mijloace inteligente și viclene conducea Fundației ca să se folosească de știință pentru a speria oamenii ultra religioși de pe planetele înapoiate din apropiere. Nu! El nu-i subjuga pe aceia care au ignorat știința... Aș fi acceptat - de dragul diversității - ca Salvor Hardin să fi fost de culoare și gay, numai să văd cum recită mandra „Violența este ultimul refugiu al incompetenței”.

Femeia războinică aleasă de Apple își contrazice tatăl! Pe tema asta. Incompetența se ascunde în multe și violența este doar unul dintre ele; poate considerat pe bună dreptate ultimul refugiu, fiindcă e ceva foarte distructiv. Și chiar dacă personajul creat de Apple are partea lui de dreptate, totuși Hardin-ul din carte dovedea cu fapte că vorbele puse de Asimov în gura lui nu erau simple citate care sună bine pe net.

Apple ne pune pe scenă nu un polician abil, ci o fată cu pușcă avînd viziuni mistice... De ce? De dragul diversității? Mi se pare doar un act de profitalism! O controversă ieftină și la modă, parazitând un brand bine consolidat!

Dacă o poveste bună nu mai respectă valorile epocii actuale, ea nu trebuie rescrisă într-un mod atât de drastic. Din Fundația lui Asimov nu mai e nimic în serialul Apple! Doar niște nume, câteva idei... și vagi urme de asemănare între conflictele din carte și cele de pe ecran. Prea puțin din ceea ce a scris jidanul ăla rus, stabilit în USA. LOL

pe stânga că vin bicicletele

Am început să merg des prin parc. Și-s în continuare uluit de lipsa de educație rutieră a oamenilor care circulă pe pista de biciclete. Adică, e marcată corespunzător, e marcat sensul de mers al bicicletelor și eu tot sunt nevoit să le explic oamenilor că pietonii circulă pe partea stângă. Mai sunt și deștepții ăia, care mă ocolesc prin dreapta mea, ca să se ducă pe urmă în dreapta lor.

Într-o seară, un ins cu părul alb a ținut morțiș să-mi arate că dânsul este în etate și eu - ca june fără experiență - ar trebui să mă dau la o parte din calea lui. Mișto, tataie! Dar e pistă de biciclete. Deci, nene, du-te-n pula mea pe partea stângă și ai să vezi că nu vreau să stau în fața ta! Că nu-mi ești drag. A mai pus și mâna pe mine ca să-mi confirme „Ai dreptate!” și m-a ocolit, ca un om isteț ce era, prin iarbă. Bine, boss! Dar, câteva seri mai târziu, l-am zărit tot pe banda dreaptă ca să se mute pe stânga fix când m-a zărit pe mine!

Mă, oameni buni, se circulă pe stânga pentru că bicicliștii merg pe partea dreaptă. Așa ăla care vine din spatele tău nu mai e nevoit să te facă atent, ci doar trece pe banda lui, iar pe ăla care vine din față îl vezi, te vede... și te ocolește. Asta e logica!

Câțiva metri după incidentul de mai sus, două mamăi era să fie călcate de niște bicicliști mai vizetejiști. În definitiv, aia chiar e pistă de bicicliști, nu loc de promenadă. Nu mai are băncile din trecut, deci respectați în pula mea asta! Când am văzut-o pe mamaia aia că-și pune mâinile în cap de teamă să n-o ia curentul de la viteza bicicletelor, mi-am dat căștile jos și le-am zis: Pe stânga, ca să poată să vă ocolească bicicletele! La care un biciclist care venea mai din spate: „Corect!” LOL

Ehe, într-o altă seară, o mamă cu puii ei se plimba prin parc tot pe pista de biciclete. Dar familia trebuia să ocupe tot asfaltul! Că de ce să respectăm dungile de pe caldarâm? Sunt „decât” pentru fraieri. Și eu din stânga mea văd că vine o bicicletă din față... Dau căștile jos, zic: Bicicletă... Familia nimic. Doar un ins mai mare înțelege și se mută în stânga lor. Și se și oprește. Ei veneau din fața mea ca și bicicleta. Ceilalți se pun pe dreapta. Mă bag eu în iarbă să aibă loc omul cu bicicleta să treacă și strig iar ca un dobitoc: Pe stânga, ca să poată bicicleta să vă ocolească! Iar mama deșteaptă: „Nu știu reguli”. Pe un ton din ăla superior! Adică, nu știe și e și mândră de treaba asta!

Și eu căpos. Pot merge pe trotuarul de la șoseaua Buzăului, tot pe lângă parc. Nu mă mai intersectez cu atâția idioți. Las să vină frigul și întunericul toamnei și pe urmă nu mă mai deranjează nimeni prin locul ăla! Până prin martie, o să fie liniște prin zonă!

privatizare

În facultate, la cursurile de economie aveam un profesor care ne vorbea despre nelămurirea lui în legătură cu faptul că România a ajuns să cumpere până și pătrunjel din import. Adică, pătrunjel, nene! Nu avocado! Adică, cum e mai eficient pentru un turc să planteze aceeași frunză și să o transporte până aici la un preț mai bun decât un cultivator local?? Clar ceva era în neregulă cu țara asta în anii 2007-2010... Omul ne vorbea despre multe chestii din astea banale, iar noi îl luam peste picior în pauze că „Iar vine și ne zice de pătrunjel”. Ceea ce era haios, dar dădea măsura tinerei nepăsări.

Astăzi, se pune problema eficienței companiilor de stat. Sunt unii deștepți în cap, care spun că nu se poate așa! E o debandadă și-o sinecureală la stat de toată frumusețea. Ia să treacă la privat! Că produce găuri la stat! Nu înțeleg cum de nu cere nimeni eficientizarea lucrului la stat!! Adică, de ce să treacă în mâini private - care în clipa când vor da de necazuri o să apeleze tot la stat ca să salveze situația! - și să nu devină eficiente printr-un management inteligent al statului.

Dau un exemplu simplu. Se ia un combinat care produce hârtie. Ce face statul? Îl privatizează ca să nu mai producă pierderi. Cum Dumnezeu nu e eficient un combinat care produce hârtie în țara dosarului cu șină????????? Ar trebui să prospere! Să fie una dintre cele mai importante companii din țară!

Să presupunem că tehnologia comunistă era veche și modalitatea de producere a hârtiei era ineficientă. Deci costa scump să produci hârtie în combinat. Și ce? Un privat ce ar face în asemenea cazuri? Bineînțeles, asta dacă ar întrevedea o oportunitate de făcut bani pe viitor! Și nu văd cum să nu faci profit fabricând hârtie în țara unde ți se cere hârtie peste hârtie peste hârtie etc.! Având asta în minte, un privat ar investi niște bani în tehnologii avansate de producere în condiții de eficiență. Statul de ce nu poate să facă asta? Ce îl împiedică?? La cât de profitabilă ar fi o companie ce ar furniza hârtie pentru toate instituțiile din România, s-ar găsi un loc sau două și pentru sinecuriști (dar unele de bun simț)! Fără să afecteze prea tare eficiența companiei. Și bineînțeles, managementul să țină cont de noile tendințe în domeniu.

Se vor da oameni afară? Explică-le clar că e și în interesul lor ca fabrica să fie profitabilă! La o eventuală extindere își pot găsi un loc de muncă acolo. Din taxele ce vin de la ea se pot face străzi mai bune, școli mai bune, spitale mai bune la nivel local. De asemenea, trebuie să se caute niște soluții echitabile pentru situația lor socială! Nu-i arunca din avion fără parașută și asigură-te că parașuta funcționeză eficient! Că altfel nimeni nu va mai fi dispus să sară în gol la îndemnul tău! Da, o să ajungeți jos... fără îndoială... dar o să fiți teferi și veți putea să luați alte avioane. Dă-le speranțe!

Că altfel o să rămânem aceeași țară unde unii o să voteze cu hoții fiindcă hoții mai știu și să împartă și să organizeze și chiar să producă plus valoare și oportunități! Iar ceilalți o să-i acuze că-s proști și fără dinți și că nu vor să lucreze la privații care-i tratează ca pe sclavi.

Și sunt convins că așa la nivel de teorie e simplu, iar în practică totul e cu mult mai complicat. Că banii veniți pe credit sunt condiționați, că e greu să tai dintr-un loc să pui în altul... deși pe viitor poate banii se pot întoarce înzecit... că nimeni nu vrea să-și amaneteze viitorul cu grupul, ci doar pe persoană fizică... Dar ideea e că se poate! Cu greu, dar se poate! Dacă un privat reușește... atunci statul ar trebui să fie și mai capabil! Că dispune de un capital mai numeros, că poate obține împrumuturi mai mari, că deține și pârghiile legislative care să-l avantajeze! Numai niște rău-intenționați nu ar putea să vadă toate astea!

Cum să fii fericit în viață

Când vine vorba de fericirea în viață există două școli mari de gândire: aia a secretului universului, în care trebuie să ai așteptări mari ca să-l convingi pe univers să-ți ofere pe tavă împlinirea visului și aia a pragmatico-realiștilor care spune că trebuie să-ți calibrezi cât mai jos așteptările, iar viața ta o să fie simplă, predictibilă și pe alocuri fericită.

Primii o să-ți arunce în față un argument pe care nu-l poți răsturna prea simplu: fără vise și oameni care să creadă în ele (deci fără așteptări mai mari decât pare posibil) nu am fi ajuns ca specie prea departe!

Cei din cea de-a doua categorie se vor agăța de ideea că universul, de fapt, nu joacă niciun rol în ecuația speranței. Și chiar dacă succesul ține și de încrederea cu care acționezi, este important să nimerești în locul potrivit, cu oamenii potriviți, care să înțeleagă și să accepte faptul că e și în interesul lor să creadă în visul tău. Așa că acceptarea posibilității înfrângerii te scutește de multe neplăceri, de dezamăgire și de depresie. Orice vine peste așteptările tale contribuie la starea ta de bine.

Sigur că astea sunt doar niște simplificări grosolane, dar ăsta e un articol pe blog - cititor de pe net avid de înțelepciune și adevăr. Iar eu cred că trebuie să mergem pe calea înțelepților. Calea de mijloc. E bine să ai scenarii optimiste în cap, dar e la fel de indicat să ai și așteptări scăzute. Cum funcționează asta? Mă bucur că ai întrebat, cititor avid de înțelepciunea și adevăr de pe internet! O să-ți dau un exemplu ca să pricepi mai bine. Căci exemplele sunt făcute ca să priceapă și proștii.

În clipa în care îți propui să încropești ceva trebuie să ții seama de două borne. Aia pozitivă - care trebuie să fie la cel mai mic grad al scenariului pozitiv și aia negativă - care să fie pe o treaptă de mijloc a eșecului. Adică, nici dracul nu trebuie să fie chiar atât de întunecat, căci altfel nu ai mai funcționa ca om și nici succesul nu trebuie exclus din start din schemă. Practic, așteptarea ta trebuie să penduleze între aceste două borne. Să poți să fii fericit și dacă o dai în bară, fiindcă ai învățat ceva și poți încerca din nou altceva cu un plan mai bun; dar să fii și mai fericit în cazul în care reușita depășește cu mult cea mai optimistă așteptare a ta.

Timpul înseamnă bani!

De ceva vreme - câteva luni - de când m-am supărat pe nesimțirea Youtube de a mă bombarda la fiecare 30 de secunde cu reclame, întrerupându-mi filmul așa aleator, mi-am zis să dau jos materialul video - în format .mkv/.mp4 sau chiar .mp3 și să-l vizionez/ascult fără bătaie de cap.

Doar că m-am pomenit în fața unei probleme de filosofie (site-ul de descărcărcat filme de pe Youtube mă asaltează cu altfel de materiale repetitive):

Acum două săptămâni (în decembrie) Gabriel Chirea din Iași mă anunța mândru că a pus la bătai 250 de euroi (ați observat că a dispărut din vocabular pluralul argotic euroi?) și a scos din afacerea cu Bitcoins 5802 euroi. Omul nu s-a zgârcit să rotunjească în minus la 5800. Numai săracii apelează la asemenea artificii meschine. Capitalistul adevărat te lucrează contabilicește!

După care, tot în urmă cu două săptămâni (de data asta în februarie), același Gabriel Chirea din Iași mă anunță la fel de mândru că a pus la bătaie tot 250 de euroi și a scos din afacerea cu Bitcoins tot 5802 euroi.

Or, dilema mea e: Cum trece vremea pentru numitul Gabriel Chirea???? A descoperit cumva  Gabriel Chirea călătoritul prin timp? Dacă da... de ce e totuși sărac? Și de când se încurcă Țiriac cu săracii aspiranți la statutul de magnat????

Te iubesc și te ador pe gunoiul de pe hol

P.S. Poetul s-a simțit inspirat de pubela de gunoi...

P.P.S. Aveam în telefon imaginea asta din decembrie 2019...

Coincidență?

Bă, vine nepotu' mereu pe la mine și-mi zice că nu mai sunt plăci grafice Nvidia din seria 3000. Bașca, nu mai sunt pe piață nici console Play Station 5. Mna, probleme de puști de 16 ani.

Circulă zvonul că ne bagă cipuri prin intermediul vaccinurilor anti-covid.

Concluzia? O să-ți spun acum, cititor avid de adevăruri secrete de pe net. Ăștia nu ne bagă simple cipuri în vaccin! Ci plăci grafice din seria 3000... Ca să ne facă dependenți de jocurile violente.

Cineva cu o audiență mai mare decât a mea pe net ar fi zis: „Ar putea fi o coincidență, ar putea fi! Dar voi chiar mai credeți în coincidențe?”

Martorii lui Vaccin - sau cum te razi cu lingura de lemn

Ca să nu trageți vreo concluzie pripită, o să vă zic din capul locului că eu personal vreau să mă vaccinez! Dacă s-ar putea chiar ieri sau - hai - măcar în clipa de față... Cel târziu mâine dimineață la prima oră. Numai că nu e posibil! Așa că-mi aștept rândul... prin august dacă o fi să fie. Dacă nu, numai hazardul mai știe! Dar vreau să mă vaccinez!

Doar că-i văd pe oamenii care se pretind raționalii neamului și mă bufnește râsul. E culmea cum s-a adunat într-un singur ins așa rațiunea și-l chinuie ca pe un animal nevinovat. Zici că-i boală venerică, nu alta! Căci distinsul Cristian Tudor Popescu - la cel mai înalt grad al facultăților sale raționale - a decis că-i indicat să se înfășoare în blană de urs ca să-i dovedească, acum câțiva ani, lui Tudor Mușat cât de nasol e filmul The Revenant. Să ne înțelegem, omul n-a putut să zică niște vorbe fără să se deghizeze!

Cum n-a putut nici noaptea trecută - tot la Digi24 - să-și ridice în slăvi propria rațiune fără să facă uz de niște linguri de lemn și aparate de ras. Cu recuzita asta, în fața lui Claudiu Pândaru, gazetarul fără gazetă ne-a arătat că e și inventator amator! Oh, da! A descoperit lingura de lemn pe post de mâner al aparatului de ras! Iar lemnul, fiind și ușor flexibil, oferă un unghi pentru rașchetat obrajii de câteva ori mai eficient decât plasticul clasic, păstrând lamele ascuțite mai multă vreme. Ți-am tras-o industrie a mânerelor de plastic! De acum, îmi cumpăr linguri de lemn „biodegradabil” - că așa m-a informat domnul Popescu. Întrucât lemnul, se știe, nu e tăiat ilegal din pădurile patriei...

Or, conchide distinsul gazetar fără gazetă, experimentul ăsta banal poate fi încercat de oricine! Iar ceilalți pot să-l infirme sau confirme prin observații empirice proprii! Toate bune și frumoase în teatrul ăsta de păpuși și linguri de lemn! Aplauze, cortina, urmează actul al doilea.

Iar în acest act al doilea, gazetarul fără gazetă pornește o tiradă împotriva celor care nu vor să se vaccineze! De ce? Că oamenii ăștia nu-s obișnuiți, ca inventatorul lingurii de lemn, să raționeze! Mai că nu i-a făcut idioți! Sau cireadă de vite... Cum șade bine unui gazetar cu pretenții ca dânsul!

Despre Claudiu Pândaru știm că e băiatul ăla cu alură și grai de copil timid la emisiunea căruia până și Klaus Iohannis și-a permis să rostească golăneasca sintagmă „Ghinion!”. Nu putem avea pretenția să-l domolească pe Cristian Tudor Popescu. Omul care-l poate scoate la tablă pentru orice vorbă aruncată aiurea! Când gazetarul fără gazetă comitea un fault logic, o fentă de sofist, jurnalistul cu față de copil era preocupat mai degrabă de faptul că primul îi pune credința religioasă pe aceeași treaptă cu credința în conspirații.

Carevasăzică, de ce ne-a arătat domnul Popescu lingura de lemn? Ca să ne arate cum funcționează rațiunea! Ai o problemă, cauți o rezolvare și observi empiric rezultatele...

Or, unde e observația empirică în cazul vaccinurilor anticovid? A păpat-o ursul ăla fioros din The Revenant! Toate paginile pe care raționalul neamului le-a citit și pe care le-a înțeles - cu toate că erau „în mai multe limbi” - nu-s opera unei observații empirice directe! Sunt doar niște texte pe care oamenii pot alege să le creadă sau nu! Căci nimeni nu poate - ca în cazul lingurii de lemn - să se joace în baie cu un vaccin, să-l prepare și să-l administreze unei sosii - după chipul și structura lui anatomică și apoi să constante rezultatele! Nu-i rămâne decât să creadă în sfintele scripturi ale OMS, ale organismelor europene de aprobare a modalităților de tratare și combatere a bolilor și ale companiilor farmaceutice. Nu e altă cale! În clipa de față - oricât ai citi - nu e decât un act de citit și înțeles niște fenomene asupra cărora nu ai niciun control real!

Bineînțeles că poți privi în jur și poți vedea cum William Shakespeare din Anglia s-a vaccinat, cum însuși Iohannis s-a vaccinat... cum medicul tău de familie s-a vaccinat, cum vecinul de la trei s-a vaccinat... Și niciunul dintre aceștia nu a pățit nimic. Dar, de asemenea, mai auzi și faptul că unii oameni au mierlit-o din nu se știe ce cauze... fix la vreo două zile după ce s-au vaccinat! Și, cum am spus, nu ai o observație empirică directă a efectului vaccinului asupra propriei structuri anatomice! Nu e ca și cum ai pus o lingură de lemn în coadă și te-au ras pe obraji!

Să pui semnul de egalitate între lingura de lemn și vaccinul anticovid e un gest de preot al noii religii... Știința este astăzi la fel ca o religie. Mulți acceptă explicațiile venite din partea „preoților” ei, fără să facă propriile experiemente și observații empirice! Știu de la școală că Pământul e sferic - bombat la ecuator și turtit la poli - fără să fi făcut vreodată înconjurul lumii ca să înțeleagă efectele acțiunii lor. Dar cred că Pământul e sferic! E o credință! Sigur că există o simplă explicație rațională: te uiți pe cer și vezi că e plin de sfere. De ce ar fi Pământul diferit? Dar mulți nu-și bat capul cu asta! Doar acceptă propoziția dată de „preot” și merg mai departe.

La fel e și în cazul materialelor OMS, cele ale organismelor europene pentru combaterea și tratarea bolilor, ale industriei farmaceutice sau ale organizațiilor medicale din România... Unii le citesc și acceptă fără să le găsească și o explicație imediat rațională. Vaccinul împinge organismul să producă anticorpi, care se vor lupta cu virusului în caz de infecție. Punct. Nimeni nu are acces la sistemul imunitar al semenilor ca să știe ce face vaccinul. Guguloaiele de grăsime cu ARN nu pot fi observate cu ochiul liber. Nu-ți rămâne decât să-l crezi pe doctorul Streinu-Cercel că așa este!

Eu nu zic că nu-i așa! Doar că nici nu am vreo probă materială că este așa. Nu pot să fac aceleași experimente libere cum a făcut Cristian Tudor Popescu în baie!

Sigur că în prelungirile emisiunii Cap limpede, domnul Popescu remarca faptul că astăzi știința și tehnica - de la descoperirea electricității încoace - nu mai pot fi înțelese fără un grad mai mare de pregătire. Parcă a zis asta ca să se scuze pentru giumbușlucurile sofiste pe care le-a făcut de-a lungul emisiunii. Mecanica unei mori de vânt sau dinamica unei corăbii cu pânze sunt mai ușor de înțeles. Ce e ăla limbaj mașină? Mulți nici nu au auzit de așa ceva. Deci, conchide domnul Popescu, de aia e așa de greu de demontat mitul cipului în vaccin. Căci mulți nici nu știu cum funcționează un cip.

Credințele nu pot fi combătute decât prin minuni sau prin alte credințe. Rațiunea rar ajunge până la mințile, care s-au obișnuit cu acceptarea credințelor. Chiar și a celor științifice!

P.S. Obsolescența programată nu e doar un conspirație! Dacă mai pune mâna pe niște cărți care să-i contrazică propriile convinge, jurnalistul cu față de copil ar putea să vadă că mari comporații mondiale au fost condamnate pentru practici comerciale neloiale față de consumatori!