miercuri, 28 ianuarie 2015

Esmatriculare!

Știu că probabil sunt alte lucruri mai importante de semnalat în opinia unora, dar - oricât de târzu ar fi - eu vreau să mă refer la studentul de la Arhitectură exmatriculat. Așa, de neadaptat ce era! Că cum să spui pe internet că există unele cursuri învechite?! Sau unele inactuale!? Bă, da' tu unde te crezi?... du-te, frate, în Evropa, dacă o faci pe deșeptu' cu noi! Esmatriculare! Te-am pupat pe portofel. N-oi ajunge tu chiar Thomas Alva Edison!

Am scris personal despre atitudinea unor oameni care predau în universități. Adică, bă educaților: noi vă dăm aici niște direcții. Învățați niște principii! Nu mai faceți atâtea nazuri că-s depășite! Principiile astea nu se învechesc niciodată. Și-s chiar ca vinul! Cu cât mai mult au șezut la clocit, cu atât mai trainice! Atitudine care mi s-a părut cel puțin delăsătoare din partea unor indivizi care pretind că se ocupă de educarea tinerilor! Să nu încerci să ții pasul în domeniul tău, să nu te interesezi de noutățile ariei de activitate... e principiul unui ramolit intelectual.

Din păcate, întreg învățământul românesc e la fel! Și asta întrucât e subfinanțat. Pentru că rigoarea nu se mai aplică. Și pentru că suntem învățați de mici că e mai bine să taci și să treci mai departe. Îți iei hârtia. Cum o valorifici, nu contează. Unii se duc acolo ca să mai copilărească puțin înainte să intre abrupt în câmpul muncii într-un domeniu paralel.

Recent am avut o experiență care m-a mai calmat. În sensul că eu am încercat să exprim - e adevărat, câteodată nu foarte elegant - o nemulțumire față de modul în care evoluează lucrurile la un anume curs. Într-un domeniu în care - pot să zic - eram mai compentent decât persoana care preda. În primul rând materialul învechit și lipsa de cunoștințe! Și apoi, faptul că unii confundă prezentările powerpoint cu materialul de pe care să citești până când adorm toți din sală! Text gros! Masiv. Îndesat. Fără omisiuni. Rolul prezetărilor în cauză, în opinia unor, e chiar să-l înlocuiască total pe profesor: al cărui rost este acela de a porni aparatura și după care poate să-și vadă de gândurile sale! Amintindu-mi de reclamele alea în care la catedră domnea un dispozitiv de emis sunete de pe o placă magnetică... Acum netul a rezolvat și problema conceperii materialului de curs. Sunt o grămadă de prezentări powerpoint aiurea făcute, pe toate temele posibile. Trăiască generozitatea proștilor sau răutăcioșilor. Cum mai salveză ei mediocritatea superficială! Iar eu - ca un naiv - am îndrăznit să spun că powerpoint înseamnă - la esență: text firav și caractere mari, imagini multe și vorbit din partea profesorului! Și cum eram eu entuziast că schimb lucrurile și le explicam și celorlalți că am în cap doar intenții bune... poate măcar pe viitor viața o să fie roz și or să apară unicornii din boscheți... etc. etc. plm... și iar etc. când o tipă de care-mi plăcea - tăcută așa de felul ei... aruncă următoarele vorbe: „Știi, eu cred că te agiți cam mult...” s-a făcut liniște... Tot elanul meu discursiv era cu avariile trase! Ce să mai zic la faza asta?!

M-am resemnat pe moment. Învățământul înseamnă în primul rând oameni de valoare. Normal că bine plătiți. Dar de valoare. Nu cu 700 de diplome! Ci cu valoare. Cu discurs. Și cunoștințe. Pasiune! Entuziasm... nu resemnare, chiul... plagiat... ciupeală! Altfel, ne vom uita în continuare la pisicuțe pe internet și ne vom lăsa influențați de interese meschine ale social media... crezând că schimbăm lumea. Fără știință, a milita pentru o cauză - oricât de nobilă ar fi - nu va face diferența pentru tine. Pentru că știu alții în locul tău... Iar tu tot nimeni ești. Și vor ști tot ei în continuare.

duminică, 25 ianuarie 2015

Cum faci boot pe Lenovo g50-70

Există posibilitatea ca pe laptopurile din categoria menționată în titlu să nu poată fi pusă în practică șmecheria cu tastele funcționale: alegi F9, Delete sau eu mai știu ce (F11, F12, F2) - după repornirea calculatorului - și sistemul refuză să acceseze BIOS-ul sau meniul de Boot!

Ca să poți intra în meniul de Boot sau în BIOS folosești un alt truc: închizi laptopul și cauți prin casă un creion ascuțit. Nu trebuie să aibă vârful totuși ca o armă albă! Să fie destul de tocit...

Cauți un mic buton ce se ascunde undeva în stânga - în apropierea conectorului de alimentare cu energie electrică. Dacă vrei să faci boot de pe DVD/CD - cel mai bine ar fi fost să ai deja discul în unitatea optică de citire.

Folosești creionul ca să apeși ușor pe butonașul minune. Computerul va porni... și după câteva clipe va apărea pe ecran un meniu derulant din care poți alege unde mergi: fie în BIOS, fie direct la meniul de Boot unde poți opta dacă dorești să încarci sistemul de operare de pe discul optic.

Numai bine! :)

sâmbătă, 17 ianuarie 2015

Cum să scapi de eroarea HRESULT 0x8000222 când instalezi .NET Framework 4.0

Sâmbăta trecută, recunosc, am dat-o în bară de două ori... în aceeași zi! O dată în discurs (care nu era pregătit de nicio culoare), cealaltă pe partea tehnică, frățică! Taman acolo unde credeam eu că sunt mai în putere (de parcă ar fi prima dată! și nici nu mă învăț minte!).

Ca să mai spăl din rușinoasa înfrângere suferită – deși lucrul ăsta nu-mi aduce șansa îndărăt – am să vă spun cum scăpați de eroarea HRESULT 0x8000222 pe sistemul de operare Windows 7 (ei, ne-am dat dreacu’! am trecut și noi la nivelul de civilizație tehnologică acceptat de majoritate – deși, din ce am citit eu, lansarea Windows 10 e un semnal clar cum că Microsoft ar dori Windows Vista și 7 afară), atunci când încercați să instalați .NET Framework 4.0. O să fie un pic înfricoșătoare situația, dar la mine a mers de minune...

Ce aveți de făcut:

1. Click pe butonul Start (mă rog, Windows) din stânga barei de sarcini;

2. Tastați cmd în zona liberă a meniului ce se deschide;

3. Veți observa pictograma Command Prompt – are denumirea cmd.exe;

4. Click dreapta pe această pictogramă, după care alegeți opțiunea Run as Administrator;

5. Va apărea o fereastră neagră – care amitește nostalgicilor de viața cu bătăi de cap a anilor ’90 – în care prima linie este: C:\Windows\system32>;

6. Tastați următoarea comandă: net stop wuauserv și Enter pentru a opri serviciul automat Windows Update (actualizare Windows);

7. În continuare, tastați următoarea comandă: ren %windir%\SoftwareDistribution SoftwareDistribution.old – pentru a redenumi SoftwareDistribution;

8. După care tastați comanda: net start wuauserv – pentru a reporni serviciul automat de actualizare Windows;

9. Tastați: exit și încercați din nou să instalați .NET Framework 4.0.

Succes!

Pentru final o să vă ofer o dispută ridicolă de pe youtube. El este un tip care face bani mințind cu nerușinare și spunând că asta se numește umor (mai pune și niște ecuații pe care poate înțelege doar un student la automatică LOL):


În loc să zâmbească și să nu mai intre în contact niciodată cu personajul respectiv, există un individ care răspunde la „gluma” asta cu o explicație serioasă – era la mintea cocoșului pentru cine are nițel creier că dacă nu trece niciun curent prin firul ăla pus acolo ca decor... nu se petreace nimic, dar omul ține să facă și el bani pe net prin explicarea evidențelor într-un filmuleț mai mare de câteva ori decât originalul:

luni, 12 ianuarie 2015

Colegii lui Silviu Mănăstire deja îl sabotează!

Silviu Mănăstire s-a mutat de pe tarlaua lu' Ghiță la B1Tv. Nici nu și-a început bine activitatea la locul de muncă și deja îl sabotează colegii:


Nu e bine domnu' Mănăstire ca dvs. să combateți corupția din politică și corupția din jurnalism să vă vină de hac! Eu zic să inaguați în cadrul emisiunii o rubrică "Dosar de jurnalist" în care să vă dați în gât colegii care vă sabotează postul prin prostia de care dau dovadă.

Degeaba și-a dat altu' seama în regie că stenogramele sunt hazlii, nu hazlii - e grea limba română: se scrie exact cum se aude! cum să reușești să faci asta? - și a corectat după câteva clipe; răul deja fusese făcut. Un elev care dă bacul anul ăsta și a trecut pasager pe la B1Tv va scrie în lucrarea sa despre „stenogramele hazli cu penalul săptămânii”. Culmea e că l-a nimerit bine pe „săptămânii”...

duminică, 11 ianuarie 2015

Nu discutați cum trebuie!

Doliul de pe internet din ultima perioadă – provocat ce-i drept de o tragedie – a readus în discuție legea Big Brother. Suflă în pânzele celor care consideră că trebuie ca statul să știe cât mai multe despre indivizi pentru a-i putea proteja de teroriști. În definitiv, voi aveți ceva de ascuns? Nu vreți să fiți în siguranță? Și cu elanul ăsta în discurs poți să susții orice.

Să fim totuși realiști: ce teroriști am avut în România? Omar Hayssam. Plm, ce a făcut statul cu teroristul nostru? L-a făcut scăpat! De ce să-i dau dreptul statului să acceseze viața mea privată de pe internet când de fapt nici nu s-a ocupat cum trebuie de apărarea interesului național?! Așa că nu mai fiți proști. Nu mai acceptați discursurile stupide de la TV. Dacă o fi ceva, statul român va fi în cârdășie cu teroriștii... Și mai e o chestie de bun simț: Românie e cu 50 de ani în urmă. Deocamdată, nu e o țintă veritabilă pentru un terorist care vrea să bage spaima în mapamond! Și de ce să cred eu că infracțiunile se fac pe internet, când de fapt oamenii se pot întâlni foarte bine și să discute acte de cruzime în altă parte, știind că de fapt tehnologia e monitorizată atent. Și dacă folosesc tehnologie: pot accesa netul relativ anonim: browserul Tor, iar discuțiile le pot face mai departe de ochii securitații prin intermediul lui TorChat!

Cât privește pe ăia care pleacă în lumile civilizate, ei oricum își asumă un risc și așa... Și se supun legilor și exigențelor de acolo...

Nu cred că religia e principalul factor. E doar un catalizator. Principalul factor în toată povestea terorismului francez se bazează pe ideea că integrarea unor tineri în societatea asta în continuă schimbare a eșuat! Și ce face ăla care nu-și găsește locul? PLM, caută puncte fixe de care să se agațe. Religia e un punct fix! Nu trebuie blamată în niciun fel. Cum nu trebuie să ne dăm ochii peste cap că a avut loc un atentat asupra libertății de exprimare! Eu cred că opiniile cinstite și echilibrate nu au fost lezate!

Acum prostul o să zică: uite unul care e de acord cu teroriștii! Nu prostule! Nu mi se pare corect să moară oameni pentru ca tu să-ți impui un anumit punct de vedere! Și mi se pare chiar în regulă ca fiecare să aibă dreptul să spună ce gândește. Cum dorește el. Nu despre asta e vorba. Ci despre faptul că discuția se poartă într-o direcție greșită! Nu religia e problema. Până la urmă nici prostia... ci doar cum facem să aducem la același numitor oamenii care nu se integrează în societățile superrapide în care valorile se modifică amețitor! Întrucât, din ce am înțeles eu, nu teroriștii din Orientul Mijlociu au adus moartea. Ci francezii... născuți în Franța.

Acum nu vreau să spun că jurnaliștii trebuie neapărat să moară, dar am citit o chestie spusă mai în glumă mai în serios: dacă vezi o mulțime de oameni care fuge dintr-un loc și doar unul își vâră nasul acolo... înseamnă că el e reporter (David Randall - Jurnalistul universal)! Uneori riscul meseriei, cică! LOL.

luni, 5 ianuarie 2015

Temă de clasa a III-a

A reînceput şcoala. Iar eu, uneori, sunt nevoit să „motivez” un drac de-a III-a „să-şi facă” temele. Leneş nevoie mare, nu poate să scrie fără companie. Moamă şi când se apucă de asta să-l vezi ce tertipuri are ca să tragă de timp: ba trebuie să meargă la baie (îl vezi că vine după un minut şi-l întrebi dacă a rezolvat... iar el spune că n-a mai fost cazul), ba îi e sete, ba îl doare mâna, ba trebuie să afle ce e ăla un tsunami, care e teoria mea despre dispariţia dinozaurilor, ce înseamnă cuvântul cutare, cum ar fi dacă aş ajuta-o şi pe var-sa să scrie etc. (tre’ să am multă răbdare cu el LOL – oare aşa eram şi eu?!!! :| numai că eu nu aveam nevoie de nimeni pe cap când scriam... ):



Cred că scriam mai frumos în clasa a III-a deşi îmi amintesc bine că la o oră de caligrafie – nici nu mai ştiu exact prin ce clasă se petrecea asta! – a făcut doamna învăţătoare un mişto de mine de toată frumuseţea: pusesem pe caietul ăla de caligrafie (mamă, cât de tare îl uram!) trei litere „a”; când le-a zărit distinsa învăţătoare a zis ceva de genul: „Primul e rahitic, al doilea cam într-o rână, iar ultimul obez!”... Niciunul nu intra perfect între liniuţele alea nenorocite de caiet de caligrafie!

Textul e realizat în colaborare cu elevul de clasa a III-a de care vă spuneam mai sus. Bine, el mi-a dat începutul şi personajele… o direcţie şi eu am făcut restul. LOL!

-        -  Salut, Macule!
-        -  Salut, Portocalule! Ce mai faci?
-        -  Eu fac umbră pământului şi fotosinteză.
-        -  Eu decorez livada şi împrospătez aerul.
-        -  Eşti un fel de odorizant de cameră.
-        -  Se poate spune şi aşa.
-        -  Eu ofer oamenilor şi fructele mele.
-        -  Dar şi ei fac multe pentru tine: te curăţă de omizi, de apără de furnici şi de alţi dăunători!
-        -  Bine punctat!
-        -  Uite că vine stăpânul! Urează-mi noroc!
-        -  De ce?
-        -  Ca să nu ajung să pier în părul iubitei lui.
-        -  Prea târziu...