Se afișează postările cu eticheta 2016. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 2016. Afișați toate postările

duminică, 13 noiembrie 2016

Omul cu titlul de pe burtieră de la B1 TV a rămas analfabet

Acest ins își sapă colegii de multă vreme. Despre dânsul am mai amintit noi aici pe vremea când îl făcea să pară analfabet pe Silviu Mănăstire. De data asta el a fost de serviciu la emisiunea lui Laurențiu Botin - Dialoguri incomode - difuzată duminică, 13 noiembrie 2016:


Cred că e important ca, dacă te declari „romândru” - sanchi, cică mândru că ești român - să cunoști în amănunt scrierea corectă în limba română! Mai ales dacă muncești într-o instituție mass-media! Asta înainte să cumperi doar produse românești ca să ajuți economia țării...

Revenind pe postul cu pricina... am observat că i-a atras cineva atenția omului de la titlu și s-a remediat greșeala: verbul „a fi” - la imperativ, pers. a II-a, sing., afirmativ are forma „fii”: FII ROMÂNDRU... sau cum mai vor cei de la B1.

miercuri, 24 august 2016

Șapte întrebări legate de Stranger Things

Parcă trăim în lumea din Stranger Things. Totul arată aproape ca în lumea obișnuită, dar e acoperit de o mâzgă scârboasă în care locuiește un monstru fără chip. Autoritățile încearcă să ascundă adevăruri neplăcute. Azi susțin anumite idei, mâine se întorc aproape la 180 de grade. Se falsifică dovezi. Se încearcă mușamalizarea unor probleme. Am fost transferați fără să știm în lumea cu susul în jos? O să încep să vorbesc și eu cu beculețele de la instalația de Crăciun - apropo, știți de Crăciunul în august?! Crăciun fericit! Pare rezonabil! LOL

Chiar dacă-s nedumerit de fluxul mediatic de pe internet, am niște nelămuriri legate de serialul SF pe care tocmai l-am urmărit:  

1. Cum slbz de porțile către alte dimensiuni sunt așa de scârboase?! De ce nu se poate întâmpla pur și simplu ca în cazul Profesorului Paradox - care are o hartă în cap?...

2. Cum de creaturile din alte dimensiuni sunt așa de lipsite de rațiune?! Adică, doar niște animale ciudate, care pot călători, însă, pe alte tărâmuri? Am înțeles că poarta a deschis-o altcineva, dar totuși... animalul ăsta fioros și irațional a fost capabil să ia legătura cu mintea care l-a adus printre pământeni!!

3. Avem o puștoaică la liceu pe care o poreclim Miss Perfecțiune. Și tipa asta când vede o scorbură cu mâzgă scârboasă își vâră nasul acolo de dragul prietenei grase pe care a abandonat-o ca să își înceapă viața sexuală cu iubitul ei?! Ce e în neregulă cu ea?!!!! Dârlăul cu care venise în pădure dispăruse subit și ea și-a zis că e o idee bună să-și bage cele 40+ de kile în scorbura care provoacă senzația de greață?!!!!

4. Bă, cum se face că pe insul ăla în costum de protecție îl linșează așa rapid monstrul, iar pe copilul de 12 ani nu reușește să-l prindă nici după o săptămână?!

5. Cum D-zeu reușește să-și contacteze mama copilul dispărut?!!!! Finalul ar da o indicație, dar tot nu pare suficient!

6. De ce nu l-au eliminat pe șeful de poliție? Omul știa mai multe decât bucătarul ăla nevinovat cu barbă (care mi-a devenit simpatic încă din prima clipă în care l-am văzut - un alt personaj care mi-a plăcut a fost puștiul știrb... bă, da' înțelept băiatu': Auzi, profu'? Nu erai tu ăla care ne îndemna să fim mereu curioși?! Acum de ce ții porțile curiozității încuiate?!!! LOL)! Așa cum spunea femeia agent... a avut o zi grea, a luat prea multe pastile... se întâmplă! LOL Petrecuse prea multă vreme în preajma lu' Joyce, nu?

7. Cum de au știut Hop și Joyce să se întoarcă în lumea reală?!!!

P.S. Puștoaica având puteri telekinetice e cu adevărat pretty cool! Dacă aș fi de 12 ani și eu m-aș fi îndrăgostit de ea! LOL Doar am fost un admirator al serialului de desene animate Invadarea Americii... Doamne, cât am mai așteptat ca ProTV să difuzeze continuarea, care am aflat de pe net... nici nu exista :( !

miercuri, 27 iulie 2016

Jurnalismul de dezgropat Premiile Hugi

Intru rar pe Yahoo. Trebuie să-mi mai verific din când în când unele dintre conturile de e-mail - deși cred că o să văd cum se setează Mozilla Thunderbird și o să scap de problema asta... E frustrant fiindcă deși eu aleg în mod specific yahoo.com, browserul îmi afișează Yahoo-ul românesc (știu, pot să setez apoi ca browserul să-și amintească să intre pe versiunea americană a site-ului imediat, dar eu prefer să am browerele curate!).

Nu cunosc persoana care face indexul știrilor ce apar acolo, dar e clar că face o treabă destul de proastă. Azi am dat peste un text recliclat de pe descoperă.ro, care s-a inspirat de la gândul.info:




Textul a apărut prima dată anul trecut (2015), fiind semnat de către Adriana Stanca:


Site-ul gândul.info, de când a decis să concedieze fosta elită a redației - Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și alți editori care s-au reunit pe site-ul Republica.ro - a căpătat o înfățișare neplăcută în opinia mea. Sigur e dreptul lor să aleagă ce design vor...

Azi, lenea jurnalistică e urcată la grad de marketing. Dezgropăm un text general valabil la orice oră - cu toate că subiectiv - și-l așezăm în capul listei cu știri de interes cu tot cu greșeli.

Putem admite că e o simplă scăpare a unui deget care a alunecat pe tasta incorectă - într-o primă fază! - dar problema apare atunci când textul capătă alt titlu (deși destul de inexact la o numărătoare de degete!) și e promovat și pe alt site cu tot cu greșeala de rigoare. Fiindcă nu există nicio carte importantă de science-fiction care să fi obținut vreodată premiul Hugi! Căci el nu există! Există în schimb premiul Hugo - creat în onoarea lui Hugo Gernsback (sau Gernsbecher). Dar cine mai are răbdare să citească și să mai facă vreo coretură când trăim în epoca copy-paste - epocă în care oamenii copy-paste ajung premieri, procurori DNA sau miniștri?!...

P.S. În cartea sa, „Cronicile unei societăți lichide” (bine, titlul original în italiană e mult mai interesant construit, dar editura Polirom a decis să transforme subtitlul original în titlu pentru versiunea în limba română!), Umberto Eco vorbește într-un articol și despre copiatul de pe internet... Copiatul nu e chiar nociv în sine (nu întotdeauna), dar trebuie făcut cu cap remarcă Eco! Or, în cazurile Ponta sau Kovesi et. co. ... nu încape îndoială că s-a trișat fără iscusință!

miercuri, 29 iunie 2016

Școala românească scoate părinți tâmpiți

Nu știu de ce când vine vorba de școală crește interesu-n mine! Astăzi a fost proba la matematică în cadrul Evaluării Naționale. Și ce-am auzit la televizor? Că un subiect de 5 puncte (0,05 în cadrul notei finale) a fost formulat incorect.

M-am interesat și eu să văd despre ce e vorba:

N-am fost un elev eminent. În liceu am reușit să încasez note de la 1 la 10. Și treceam clasa fără să mă chinui. Eram doar atent la ore, în clasă. Fac o grămadă de greșeli în viață. Unele elementare.

Dacă astăzi ai fost examinat la matematică și ai greșit la subiectul ăsta, nu te duce la mă-ta să-i spui că au formulat profii subiectul alandala! Ci învață ca pe viitor să caști ochii mari și să pui nițel mintea la contribuție! Că în viață nu ți se dă totul mură-n gură!
Argumentul părinților de copii care nu au reușit să rezolve acest banal subiect: „Nu poți cere unui copil ca în condiții de examen să gândească precum un adult”. Eu zic că, de acum înainte, ar fi bine ca pe foia de examen să fie trecute și rezolvările, ca să fie toată lumea mulțumită!

Subiectul era 100% rezolvabil de către un copil de 14 ani! Logică elementară:

1. notele sunt de 1 la 10 - pe ce axă avem numere de la 1 la 10? pe orizontală! notele nu se opresc niciodată la 8; chiar dacă nimeni nu a luat nota 10 sau 9, acestea trebuie să apară în grafic! la fel cum apar notele 1 și 2!!!! :)

2. de asemenea, există o legendă în dreapta! aceasta sugerează clar că notele sunt reprezentate prin liniile groase gri!! la disciplina geografie înveți cum să citești o legendă!!!! în clasele V-VIII! :)

Au apărut pretenții deja: cică să se dea o dispoziție către toate centrele de corectare prin care să se ceară profesorilor să ofere punctaj maxim la acest subiect indiferent dacă elevii examinați au citit corect graficul sau au interpretat datele de-a-ndoaselea! Lucru care ar fi nedrept față de un copil care a înțeles corect și a gândit just! Trebuie să înțeleagă oricine că se mai poate înșela, că nu e atent câteodată, că poate greși! Nu e nicio nenorocire. Așa înveți din greșeli. Data viitoare când te rătăcești în pădure și ai o hartă la tine, ai să știi să citești mai bine legenda hărții.

Părinții din ziua de azi sunt disperați. Ei îi bagă în cap copilului că el e geniu și toate eșecurile lui pot fi puse în cârca altora. În general, a profesorilor incompetenți. E adevărat că mulți sunt așa cum îi cataloghează toată lumea. Dar nu e cazul aici! Nimeni nu vrea să vă pună bețe-n roate, dragi elevi! Aveți grijă să nu-i lăsați nici pe părinți să o facă!
Nu e nicio nenorocire dacă ai citit greșit graficul. E o greșeală de care peste câtva timp vei râde. Iar dacă n-o să poți să faci niciodată asta, înseamnă că nu ai evoluat deloc! :) Prin liceu, la lucrările de la informatică mereu uitam să trec pe foaia de test rezultatele de la grile. Pe unele dintre ele. Chiar dacă le rezolvasem! Și știam rezultatul. Le lăsam pe ciornă și mă concentram pe programarea propriu-zisă. Și pe ciornă rămâneau! Puteam să o cert pe profă că mi-a dat și grile la test? Deși mă știa uituc? Nu. O clipă de neatenție te poate costa. Iar aici nici nu sunt puncte multe în joc. Nu mai intri la un „liceu bun”? Așa înveți că pentru facultate trebuie să te concentrezi mai bine! Fiindcă mă-ta oricum o să plătească din nou tone de meditații ca să iei bacul cu brio...

joi, 26 mai 2016

Vânătoarea de electori - faza pe Campionatul European de Fotbal

Acum câțiva ani, când au fost alegeri locale, mamă-mamă ce distracție a fost în campanie. Primeam constant bilețele colorate în care candidații se dădeau în gât unii pe alții.

Vânătoarea asta de electori se vrea una profesionistă. Oamenii se întrec în promisiuni: că ne scapă de câinii comunitari, că after-school, că facilități pentru investitori ca să... locuri de muncă, curățenie cu lapte și miere pe străzi etc. Și toți o să constate după o lună la primărie că nu-s bani, că dificultăți în implementare, că au nevoie de mai multe mandate, că... e mai greu decât pare sau că așteptările noastre sunt nerealiste. LOL Sunt și ei oameni și sigur-sigur pentru cei noi va exista o moștenire grea, care nu-i lasă acum să-și pună în aplicare planurile!

Despre domnul Marian Dragomir am mai scris. Cei care-i dirijează campania se străduiesc să mi-l înfățișeze ca pe un capabil, un minunat creștin, care... poate munci la privat, dar se sacrifică pentru mine la primărie fiindcă vrea să-mi fie bine! Eu îi cred, dar nici ei să nu mai facă!

Ieri... pe seară... a poposit în cutia poștală un pliant cu d-nul Dragomir, care m-a pus pe gânduri.

Față:

Verso:
Bun, și acum care-i legătura?! Că m-a luat pe nepregătite. Mă așteptam la alte promisiuni frumoase. Voiam să văd de ce am să mai râd... când colo... calendarul Campionatului Europen de Fotbal 2016. Asociat cu mecla lu' Dragomir Viorel Marian.

Și apoi mi-a picat fisa: „Aproape de oameni”... creștin... și microbist, bă! Și el se uită la fotbal! De parcă pe mine mă interesează că e om de-al nostru, care crapă floarea soarelui pe stadion. Nu mă preocupă treburile astea. Poate să fie și un extratestru ateu-iluminati-șerpilian în funcția de primar. Dacă promite lucruri benefice și se și ține de cuvânt atunci e cel mai „aproape de oameni”! Populismele lui Dragomir doar mă amuză vag. Fiindcă nu-s chestii interesante precum cele din campania precedentă...

luni, 25 aprilie 2016

Marian Dragomir a început vânătoarea de electori și folosește toate armele populiste

Suntem din nou în acea perioadă a anului. Cum care an?! Anul electoral! Personal, am două variante: dacă se întâmplă să fiu convocat pentru a lua parte activ... mă voi prezenta la vot și-mi voi anula buletinul sau, dacă STS-ul zice că, în cele din urmă, nu-s eligibil, îmi văd frumușel de treburile mele... imitându-l pe Ludovic Orban la alegerile prezidențiale în propria curte, așteptând ca vecinii să-mi dea replica taman ca la jocul „op-op-heroina”.

Pe distinsul Marian Viorel Dragomir l-am întâlnit în această viață față în față. Ba aș putea spune că am purtat cu dânsul o conversație profesională. Prin 2009, vara... mă aflam în redacția ziarului Monitorul de Brăila. Întrucât dădeam impresia că-s băiat serios și era o lipsă cruntă de subiecte - ca apa în deșert - ce-mi propune d-na Gabriela Rusu - în clipa aia redactor-șef? Ia du-te tu, copile, la Garda de Mediu. Marian Dragomir împlinește două luni de activitate, facem un material despre el. Eu la facultate învățasem că înainte de interviu trebuie să te documentezi, să știi cu cine o să ai de-a face, să ai o listă clară de întrebări... în orice caz, să poți stăpâni cumva situația. Ei, aș! Ne proptim noi în chestii din astea?! Nu trebuie să știi mare lucru, băiete! Facem un material despre omul Marian Dragomir! Gata, șefa. M-am liniștit. Doar curg apele de pe mine de la căldură. Să nu-ți faci nicio problemă. Marian e pâinea lui D-zeu! O să vezi că o să fie bine! Ce? Nu știi unde-i Garda de Mediu? N-are nimic! Uite ai și șofer! Te duce Mihai Duțescu - omul lucrase prin presa din oraș, era agent comercial, dar, fiind în concediu sau ceva, mai dădea pe la redacție fiindcă prima dragoste profesională nu se uită niciodată. A fost cel care mi-a mărturisit un secret legat de jurnalism: nu se fac bani din așa ceva, puișor! Singurele clipe când apare banul sunt scurte și se numesc campanii electorale. În rest, bătaie multă de cap și satisfacție financiară scăzută.

Zis și făcut! Îl sună d-na Gabriela Rusu pe d-nul Dragomir și-l anunță că-i vine un copil să se joace cu el de-a jurnalistul cu politicianul. Conversația se încheie cu sintagma „Te pupăcesc!” - Doamne! cât de mult uram construcția asta verbală și modul în care era rostită! Am ajuns repede la Garda de Mediu. Mihai D. avea cu el un aparat foto destul de bun și i-a făcut o poză pentru ziar distinsului Marian Dragomir - care a ținut să vadă dacă a fost prins bine în poză... Ok, nimănui nu-i place să apară șifonat în ziar! Și-s lăsat singur ca să încep interviul.

Scot reportofonul, pornesc casetuța și discutăm. Avem niște întrebări stupide pregătite așa ca să nu par că mă bag și eu aiurea în seamă pe acolo. Omul vorbea mult. Am început să mă simt bine. Chiar îi plăcea să vorbească, nu trăgeam cuvintele de la el cu cleștele. Zeii care protejează jurnalismul erau cu mine în clipa aia... Nu spunea mare lucru, dar aveam multe cuvinte pe care să le aduc în redacție. După vreo două minute casetuța reportofonului s-a deteriorat. Se rupsese banda și rotițele alea se învârteau în gol. Vulpoiul a observat și mi-a atras atenția. Mi-am dat seama că s-a întâmplat ceva cu reportofonul, dar n-am înțeles ce mi-a spus politicianul. Iar atunci când mă pregăteam să verific aparatul... cel din fața mea a făcut un gest care mi s-a părut deplasat (și pe care-l consider și acum la fel): mi-a dat la propriu peste mână. Gen: lasă-l! Fii atent la ce-ți spun eu! Bine, când m-am întors în redacție și am făcut efectiv constatarea că nu înregistrasem nimic pe bandă... mi-am dat seama că de fapt zeii jurnalismului nu fuseseră cu mine. Ghinion, cum ar zice d-nul Președinte! Noroc că îmi notasem niște chestii pe foile pe care le căram după mine și m-a ajutat și memoria. Nu poți să-l faci ca un interviu? Na belea! Asta e! Îl scrii oricum! Materialul - retușat la modul grav de către d-na Rusu - a apărut într-un număr din ziarul Monitorul de Brăila cu semnătura mea. Îl găsiți pe la biblioteca din oraș, e printr-un număr din iulie dacă nu mă înșeală memoria.

La un moment dat, în timp ce discutam - d-nul Dragomir vorbea mai mult decât îl întrebam eu! - văzând că situația cam băltește zic: știi, amice, pe mine m-au trimis ăștia să scot un material despre omul Marian Dragomir. Dă și tu niște informații despre viața ta personală. Parcă lucram la Libertatea sau Cancan în vremea aia: bagă și tu indiscreții să am ce scrie. Imediat și-a dat seama cu cine are de-a face! Cât de prost e ăsta! N-a realizat nici în clipa de față de ce se află el aici! Și, neîntrebat, a început să vorbească despre ferma de porci a lui Caruz. S-a plâns că el nu poate face mare lucru în cazul ăsta fiindcă nu se poate băga peste comisarii Gărzii de Mediu. (voiam să-l întreb: Nu-s în subordinea ta, amice? Doar că... eram trimis să fac un material prietenos... recunosc că nu m-am comportat ca un profesionist, dar acceptând sarcina cu pricina, fără să fac o documentare prealabilă, am făcut un gest de neprofesionist, deci... o scăpare în plus...) Și că nu prea are autoritate în instituția pe care o cârmuiește întrucât conducerea adevărată se află la Galați, la Brăila nefiind decât un fel de sucursală. Îmi dădea impresia că el vrea să fie bine, dar i se pun bețe-n roate. El chiar vrea să-i închidă ferma puturoasă lui Caruz, dar are atât de multe obstacole cu care să se lupte care-l copleșesc pur și simplu. Aproape că mi se făcuse milă.

Am observat recent că s-au umplut panourile orașului cu chipul său! Se pare că vecinul Simionescu nu mai vrea să fie primar după ce a dat cu subsemnatul la DNA. Privind ideile promovate pe panouri aș avea următoarele nelămuriri:

1. din ce bani va susține after-school-ul în cazul familiilor sărace?

2. parcări moderne înseamnă alte dungi pe asfalt sau chiar se pregătește să construiască pe bune ceva? fiindcă din imaginile asociate eu nu văd altceva! pare că rămânem la modernele dungi pe asfalt! poate nu văd eu bine!

3. care alte investiții? fiindcă imaginea asociată cu vorbele astea este una de la Yazaki; iar Yazaki deja a făcut investiția. ce, vrea să se laude cu o investiție deja făcută?
Acum ceva zile în cutia poștală am găsit și un pliant al distinsului domn. Zic să fiu blând cu proiectul de campanie. Sunt multe promisiuni, dar la nivelul imaginilor - cu mici scăpări - ideea poate fi considerată bună (PR-iștii și-au făcut treaba):

Cică: proiectul lui:

Și apare asta:
1. Ce avem noi aici? O poză în care se vede o icoană! Deci omul e creștin. Credincios. Gata, șefu'! M-ai convins să nu te votez. Fiindcă asta e pusă acolo doar de fațadă. Nu dai doi bani pe credință. D-zeul tău este câștigarea acestor alegeri! Credința înseamnă altceva. Nu fățărnicie ieftină! Și ostentativ scoasă la vedere!

2. Dacă aș fi copilul lui și aș ajunge la vârsta la care aș putea să înțeleg lucrurile într-un mod critic i-aș reaminti în fiecare zi a vieții lui ce jigodie politică a fost/este. Știi tată ce mizerie ai făcut tu în campania electorală din anul 2016? Aș pune întrebarea asta în fiecare zi! Chiar de m-aș muta în altă parte a lumii, l-aș suna zilnic să-l întreb de sănătate și să-i reamintesc că s-a folosit de propriul copil ca de o trambulină electorală!!! În fiecare zi!
Copiii dânsului or să facă facultate la „Brâncoveanu” sau la „Dunărea de Jos” în oraș la noi? Sau la București? Sau poate în străinătate? Că-mi spune că el vrea să construiască un oraș în care să trăiască frumos copiii lui!

3. Se lăuda și-n 2009 că el a lucrat în privat. Ba chiar atunci mi-a zis că-i cam lipsește modul în care se fac lucrurile în privat! Serios! Doar că în pliantul ăsta în care pune icoane nu spune exact la care privați a muncit! De ce, domnu' Dragomir? Vă e rușine?! Cum se numesc firmele la care ați lucrat?! Și câte contracte cu statul român au/au avut?! Că instituțiile pe unde ați fost văd că le amintiți fără rețineri! De ce țineți secrete firmele la care ați lucrat?! Găsim cumva scheleți în dulapurile de pe-acolo? Întreb și eu!

4. Și ca să închei: dacă tot se laudă că s-a descurcat așa de bine în mediul privat... de ce n-a rămas acolo?! Că la stat salariile nu-s așa impresionante! Ah, pensii speciale? Dacă vrea să le facă viața ușoară copiilor lui... eu zic să rămână în privat! Ce? Vrea să-mi facă mie bine?! Oh, da... vrea fără niciun dubiu, dar să vezi că or să-i pună alții bețe-n roate: sistemul de vot, birocrația, necooperarea celor de la Galați, lipsa fondurilor, Cosiliul Local, Consiliul Județean și în general oamenii răi care pun bețe-n roate oamenilor buni și creștini ca el.

Doamne ajută!

vineri, 15 ianuarie 2016

No gay's land

Doar ce am ascultat emisiunea „Avocatul diavolului” (tandemul Cristian Tudor Popescu și Vlad Petreanu) - prima ediție de anul ăsta - și am aflat faptul că BOR susține o inițiativă de organizare a unui referendum pentru modificarea Constituției. Cică să scrie negru pe alb și acolo că instituția căsătoriei trebuie să fie compusă exclusiv dintr-un bărbat și o femeie. Nu e o chestie între soți. Adică, soți e impersonal. Femeie + Bărbat = Căsătorie. Altceva e nașpa.

Dezbaterea a fost interesantă (deși domnul Popescu... nu prea respectă regulile jocului),  pe alocuri chiar amuzantă. Două abordări mi s-au părut de luat în seamă:

1. dacă rodul familiei este să producă plozi - iar familia de homosexuali nu are cum să-i producă în mod natural - atunci de ce să li se permită să se căsătorească unor oameni cu imposiblitatea (din cauze fiziologice) de a procrea?! Dacă li se interzice prin Constituție persoanelor gay să se căsătoreacă fiindcă ei nu produc copii, atunci tuturor celor care nu oferă urmași societății să nu li se mai permită să se căsătorească. Sunt inutili lumii întregi din acest punct de vedere. Deștept punct de vedere!

2. acțiunea asta are iz politic: 2016 e an electoral. BOR strânge semnăturile alea în șase luni și chiar determină Parlamentul să aprobe referendumul. Vorbind ipotetic... la cât de homofobă e țara asta oare acțiunea BOR n-ar putea fi o trambulină electorală? Pe sistemul: știți că partidul cutare are un membru suspect că ar fi gay?! Sau șopârle din astea...

În ceea ce mă privește: n-aș semna pentru încurajarea acțiunii BOR. Și nici nu m-aș duce să votez în favoarea modificării Constituției. Fiindcă e stupid pentru secolul ăsta! Dar... democrația înseamnă voința poporului majoritar. Dacă poporul ăsta decide că e bine s-o apuce pe calea homofobiei... atunci bine! Așa să fie! Așa să ne-ajute D-zeu! Dacă lumea din țara românească vrea ca BOR să aibă un rol determinant la nivel politic atunci: facă-se voia poporului!!!! Dacă lumea vrea desființarea Parlamentului, atunci: facă-se voia poporului! Dacă lumea vrea în fruntea ei un fost turnător la Secu', actualmente lider BOR, atunci facă-se voia poporului! Ce să ne mai împiedicăm de principiul egalității?! Bă, noi suntem un stat creștin ortodox, mânceacas! Așa că ciocu' mic și citiți legile sacre de acum mii de ani, că jar mâncați! Pușcărie cu apă și pâine pentru toți cei care gândesc altfel decât scrie în cartea sfântă! Vreți libertate, păcătoșilor? Îndreptați-vă și veți avea libertate întru Cristosu' mamii voastre de libertini! Bă, nenorociților: cum, plm, să vă tot țineți de capul lui Remus Cernea să propună legi pentru egalitate?! Aici e țara în care lumea se uită în gura omului duhovnicesc Gheorghe Becali, aici se sfințesc mașinile și bărbații gay sunt poponari și bulangii. Homalăi. De aia a murit Isus pe cruce, ca ăștia de se erijează în reprezentanții lui pe Pământ să îngrădească niște drepturi fundamentale ale omului civilizat. Fiindcă ăsta nu e un stat civilizat! S-a înțeles?!

În viitorul stat - în care oamenii nu se vor mai teme că pruncii lor vor învăța lucruri nelegiuite (gen: Adam cu Adam...) - artistul numărul unu promovat de toate radiourile creștine nu va mai fi Smiley, ci DaniiB. Oh, da... ăla care prizează Hristos! Cel mai bun drog de pe planetă! Te scapă de orice inhibiții!


P.S. Cedry2k și Dragonu' AK 47 dați-vă pumni în dinți! În tinerețe n-ați prizat ce trebuie. Serios. Omul are și gagică pe refren...

sâmbătă, 9 ianuarie 2016

Comentatorii au talent (2)

Djokovic a ieșit învingător în confruntarea cu omul care i-a dat mari bătăi de cap în carieră, dârzul Rafael Nadal. Aflat pe o pantă oarecum descendentă a carierei sale - dar obținând un rezultat bun pentru începutul de an sportiv - Nadal a fost periat de către comentatorii de la Eurosport într-o manieră absolut indecentă.

Colegul Luminiței Paul și-a luat de la început măsuri de precauție și ne-a spus tuturor că Rafael Nadal suferă de o totală lipsă de încredere. Se simțea, practic, din felul cum pășea pe teren, după modul cum ducea bagajele și din felul în care s-a așezat prima dată pe scaunul de odihnă! Și aproape juma' de oră - cât a durat primul set - a fost comfirmat de către colega de comentariu sportiv, care nu se sfia să recunoască și dânsa că lui Nadal îi este frică de Djokovic. Aproape că m-au făcut să cred că Nadal și-ar fi propus de dimineață să nu se prezinte la meci. Că ar fi vrut să se așeze sub păturica lui preferată din copilărie și să plângă precum un prunc în loc să iasă pe teren și să suporte o execuție cu public.

După ce primul set s-a încheiat cu un sec 6-1 (și deja nici al doilea nu dădea semne că ar putea să producă surprize), cei plătiți să ne explice și nouă ce se petrece pe teren au trecut cu toate cuvintele lor de laudă în partea cealaltă a fileului. Și dă-i cu superlative: e drept că Djokovic le merita din plin... Doar că suporterii lui Rafa ne-au făcut să pricepem din capul locului: spaniolul n-a pierdut fiindcă e mai slab și că joacă un tenis previzibil, ci fiindcă n-are încredere în ceea ce joacă! El e un jucător impunător și l-ar bate pe Djokovic la orice oră - doar că sârbul i-a prins tactica (întâlnidu-l de atâtea ori) și știe unde este vulnerabil. Altfel, Nadal n-are niciun rival! Cel puțin așa m-au făcut pe mine să cred comentariile celor de la Eurosport România.

Ce nenorocire pe oamenii ăștia. Să fie puși să comenteze imparțial o partidă în care favoritul lor să fie surclasat la un nivel apropiat de umilință. L-o fi învins Djokovic pe Nadal la Doha 2016, dar sârbul joacă și prea bine! El a produs cel mai bun tenis în finală, iar Nadal pe cel mai prost... Da, da, da! Nadal a jucat bine, dar l-a bătut scârba aia de Djokovic.

marți, 29 decembrie 2015

timpul le schimbă pe toate...

Pedofil în 2008 - hipster în 2015.

Prin urmare, dacă ceva poate să meargă rău... atunci o să se întâmple. Asta așa ca să privim cu încredere către noul an 2016!

Să vă fie barba mare/ Și ochelarii pe nas călare
La anu' și la mulți ani!

joi, 6 martie 2014

Poznaşul de la FRF

Uite că am şi eu iniţiativă! Din ce am înţeles, Curtea Constituţională ar cam trebui să se pronunţe cu privire la orice în ţara asta. Aşa că:

1. să facă dracului cineva o sesizare la C.C.R. în care să se ceară verificarea în cazul noului preşedinte al F.R.F. şi, mai ales, dacă acesta are un nou plan de condure a Federaţiei;

2. să facă din nou cineva o sesizare la C.C.R. în care să se ceară verificarea lui Victor Piţurcă şi dacă acesta are un nou plan pentru calificarea Naţionalei la un turneu final!