Diacomatu, Fiul politicii AVB și PPDD Brăila, nu al unei ținute elegante!

Încăierările electorale continuă, țineți aproape!

Acum ceva zile, fiind prin oraș, am auzit trecând o mașină cu un difuzor în care se auzea faptul că Sorin Ovidiu Bălan - cel care pe vremuri făcea reportaje cu violuri de minori la Antena 1 și încheind fiecare emisiune, plin de el, cu sintagma „Țineți aproape!” - dorește să fie și dânsul ceva prin Brăila. Ne spunea asta chiar el cu vocea lui răgușită de conducător al pușcăriilor de idioți. Și, jusțiar cum îl știe toată lumea, se jura că-i va pune pe ciocoi la punct: „Banii înapoi și hoții la pușcărie!”.

Mă gândeam, ce periculoși sunt oamenii ăștia! Pentru ei separarea puterilor în stat este doar o vorbă în vânt; ăștia dacă ajung la pupitru se cred stăpânii orașului/ai țării... mai ceva decât a făcut-o Stancu sau o facea (că acum a lăsat-o mai moale) Băsescu.

Am primit și materiale electorale de el:

Sunt destul de dezamăgit de hârtia asta! Simplă, nedocumentată, o copie scrisă cu litere mai îngroșate a flyerului trimis în prima zi a campaniei... de către oamenii lui Diacomatu! Față de misiva - pe care o bănuiesc ca aparținând lui Cătălin Iordache - trimisă acum câteva zile... asta e o glumă. Acolo, se cunoaște mâna maestrului, care a documentat cu rezultate, a făcut un CV defăimător foarte deștept.

Despre Stancu se puteau aduce nume de firme (din ce știu eu, Tancard, ConCivia), sume de bani... când vine vorba de campania lui Geoană, țările în care zboară granitul despre care vorbește Bălan! Eventual niște surse unde să vedem și noi asta, ca să pară credibil. Sigur... s-a făcut bine referire la ANI și DNA... noțiuni despre care se vorbește în nenumărate ocazii la televizor. Oamenii știu despre asta. Dar mai bine ar da niște sume (că 60% așa... e ceva destul de abstract!). Dacă n-are școală... să se scrie în ce clasă a rămas, eventual, repetent, la ce vârstă a absolvit... poate chiar „studii superioare” la vreo facultate din aceasta fantomă, asupra căreia să poți pune lejer etichete calomnioase. Ceva concret. Nu doar faptul că e cercetat în nu știu ce dosar!

Asta nu e decât o copie a ceea ce scriu ziarele. Fără har... din punctul meu de vedere! Domnu' Bălan... de ce nu m-ați angajat pe mine? Îmi dădeați niște date și... ieșea ceva mai puternic!

P.S. Domnu' Stancu ne răspundeți și nouă la acuzațiile astea?!!!

P.P.S. Domnu' Balcan!!! v-am auzit la Tv Brăila acum câteva zile... că știți prin Primărie oamenii puși acolo aiurea, care nu-și fac treaba. Eu, cetățean al Brăilei, vă rog să dați nume!!!!!!!!!!! Nu insinuări, care merg mână-n mână cu șantajul!

P.P.P.S. Domnu' Diacomatu! Și dvs. sunteți mason? Recunosc că sunt dezamăgit! Or fi având nevoie de păpuși și ordinele astea „de frați”... Totuși, când ne spuneți cum de ați devenit suficient de bogat ca să fiți binefăcătorul Brăilei!!!! Pentru mine e important! Vă rog eu mult!!!!

Doctor Metaforă

Probabil știți deja faptul că luni a fost difuzat ultimul episod (cel cu numărul 22, din seria a opta) al unui serial absolut fabulos, House MD. Până în acest moment nu cred că am văzut un show de televiziune mai plin de farmec, mai plin de imaginație, dar, în același timp, ancorat foarte bine în realitate! Fiecare episod pentru mine a fost o experiență unică: am zâmbit/am zâs de-a binelea la toate gimbușlucurile lui House, am fost impresionat (emoționat) de toate dramele prezentate... fie că era vorba de cazul pe care-l acceptase House, fie că era vorba de vreo „aventură” a celorlalte personaje principale din serial. De fapt, House era atât de dominant încât eclipsa pe toată lumea. Și punea la punct pe fiecare cu replica: „You are an idiot!” pentru a convinge pe cel vizat să nu se comporte stupid.

Am observat că lângă serialul acesta peste tot este atașată eticheta „medical drama”, lucru cu care eu nu sunt întru totul de acord. Sigur că medicina joacă un rol esențial în cadrul seriei de episoade, dar personajul central este cel care dă gust serialului cu adevărat! Spitalul nu este decât locul în care se desfășoară un geniu, care dorește să combată fiecare prejudecată a omului modern sau nu, fie că e vorba de un pacient, fie că e vorba de un angajat sau un superior. Se ia la trântă în argumentare cu oricine - mai ales cu Lisa Cuddy (Lisa Edelstein, care nu mai apare în ultima serie) - și aproape de fiecare dată învinge categoric. House acceptă să trateze, de regulă, acei pacienți asupra cărora ceilalți doctori nu reușesc să se descurce. Pentru el, un diagnostic evident e „boring”, întotdeauna trebuie să fie un puzzle de rezolvat... Tărâmul acesta al luptei dintre viață și moarte este propice observării diferitelor firi umane, care par să iasă din tipar... Cu toate acestea, House are o teoremă pe care o dovedește aproape la fiecare episod: „Everybody lies!”.

Gregory House (Hugh Laurie - dacă mai era nevoie) este, înainte de toate, un geniu. Și e conștient de asta! Știe că ceea ce reușește el, nu prea poate face multă lume, că modul în care pune cap-la-cap informațiile scapă celorlalți. De regulă, astfel de personaje cu o inteligență aparte sunt nefericite, greu de înțeles, greu de integrat în comunitate, retrase în propria carapace... dezamăgite sau speriate de lumea asta. House este nefericit, dar nu abandonează lupta cu igonanța celorlalți! Se luptă în continuare pentru viața lui, pentru momentele sale de bucurie, pentru clipele când o dă în mintea copiilor împreună cu James Wilson (Robert Sean Leonard)... pentru că e în firea lucrurilor să facă asta. Nu se izolează de lumea în care trăiește, ci încearcă să impună lumii propriile reguli. Încălcându-le pe cele ale celorlalți, care nu se potrivesc cu felul lui de a fi. Nu e un geniu fricos sau care rămâne decepționat după primul eșec sau pentru că nu e înțeles. E un geniu, care manipulează oamenii... până în ultima clipă. Pentru a scăpa de detenție și pentru a punea petrece ultimele șase luni împreună cu prietenul său cel mai bun, care suferea de cancer... și-a înscenat moartea, a modificat o amprentă dentară și a înșelat pe toată lumea. Mi s-a părut însă destul de bizar ultimul episod... nu mă puteam împăca deloc cu ideea sinuciderii lui House. El a fost tot timpul împotriva metodei renunțării! Chiar era să-și ucidă penultimul pacient, care susținea că vrea să moară. Și enervat House s-a dus la el, l-a strâns de gât... arătându-i că se împotrivește! Că așa e normal!

Ce am să rețin din acest serial... este acel episod cu geniul, care în adolescență publicase deja vreo două volume, dar din cauza nefericirii a decis să-și diminueze drastic capacitatea intelectuală și să trăiască simplu, ca un muritor de rând cu o soție pe care să o iubescă nu pentru că e la fel de deșteaptă ca el, ci pentru că ține la el. Făcuse el o combinație între siropul de tuse și un pahar de vodcă, ce îl ajuta în acest sens. Numai că formula asta i-a provocat și niște probleme medicale. Când și-a dat seama House care era schema, l-a considerat laș... dar într-un final a acceptat să-i prescrie din nou siropul... parcă știind că nici lui nu-i este așa ușor printre atâția oameni proști. Al doilea lucru interesant rămâne teoria de la începutul ultimei serii: toți părinții își „strică” odraslele.

Îmi pare rău pentru faptul că serialul s-a terminat! House mai are multă lume de pus la punct cu stilul său unic și plin de farmec! Mi s-a părut genial faptul că nu a fost un clișeu, ci pentru că s-a opus clișeelor. I-am zis Doctorul Metaforă pentru că în primele sezoane îmi amintesc că la un moment dat a vorbit de așa ceva... Diagnosticele sale erau explicate telespectatorilor prin intermediul unei sintagme interesante, o metaforă... dar House i-a dat peste nas frumoasei sale colaboratoare (dr. Cameron) când a încercat să facă la fel ca el.

În cadrul show-ului au mai apărut: Omar Epps (dr. Eric Forema), Peter Jacobson (Dr. Chris Taub), Jesse Spencer (Dr. Robert Chase - cel care i-a luat locul lui House la departamentul de diagnisticare), Kal Penn (Dr. Lawrence Kutner)... am lăsat partea feminină la urmă... actrițe talentate (iar unele dintre ele și extrem de frumoase): Jennifer Morrison (dr. Allison Cameron), Charlyne Yi (dr. Chi Park), Amber Tamblyn (Martha M. Masters - o studentă pe care House a acceptat-o în echipa lui în momentul în care avea o relație intimă cu șefa lui Lisa Cuddy... care nu-l mai contrazicea... el considerând că e bine să existe și un om al bunul simț și păstrării ordinii undeva acolo ca totul să meargă în regulă), Anne Dudek (Amber Volakis - Manipulative Bitch), Odette Annable (dr. Jessica Adams) și (din punctul meu de vedere cea mai frumoasă) Olivia Wilde (dr. Remy "Thirteen" Hadley). Plus diferiții pacienți și diverse alte personaje... pe care nu am loc să le menționez aici.

Au început încăierările electorale!

S-a trecut deja de la etapa vânătoarea de electori la etapa încăierărilor electorale! Cel puţin asta observ la Brăila. Ţineţi minte că am tot insistat ca domnu' Stancu să grăiască ceva în legătură cu acuzaţiile pe care i le aducea domnu' Diacomatu... măcar o aroganţă ceva, scriam eu... Şi iată că vine cu nişte treburi, dar nu e vorba de explicaţii despre cum e el aşa barosan. Ci cu o campanie de decredibilizare a adversarului:

O fi înţeles şi Stancu până la urmă că românul nu votează idei... ci încăierare, sânge, acuzaţii... scuipat în freză! :)

Sincer, n-aveam nicio îndoială că băiatul ăsta, apărut de niciunde, are mâinile pătate. De aceea îl şi întrebam: de unde are bani ca să fie binefăcătorul Brăilei.

Dacă e să mă întrebaţi pe mine cine a făcut flyerul acesta... am să vă spun că nimeni altul decât Cătălin Iordache - aşa zis jurnalist - pe care l-am văzut acum câteva zile la TV Galaţi susţinând următoarea teorie (de faţă cu stăpânul său actual): Stancu trebuie lăsat să continuie proiectele începute pentru că aşa e fair-play, deci sunt ale lui şi pentru că duşmanii ăstia politici... în loc să ducă mai departe lucrările sunt dispuşi să distrugă totul. Ceea ce e puţin cam greu de crezut. Că străzile blocate trebuiesc... deblocate oricum... altfel cine vine la pupitru dacă nu se ocupă de asta repede... nu mai pupă alt mandat.

P.S. păi bine mă, Cătăline... să spui tu la finalul emisiunii (de faţă cu Stancu!) că de la revoluţie încoace poporul ăsta pare condamnat să nu aibă între cine să aleagă... decât între mai multe rele?!!! Şi Stancu să nu te dea afară în şuturi din platou? Să fi închis ochii şi să fi înghiţit-o p-asta aşa? Înjosire!!! Pentru ce-l mai plăteşte pe Iordache?

P.P.S. Domnu' Stancu... e bine să ştim cine e Diacomatu! Dar parcă ar fi bine să ziceţi şi cum de sunteţi aşa de bogat... într-un oraş aşa sărac!!!!!!!!! Domnu' Diacomatu!!!! ia spuneţi-ne şi nou ce ştiţi despre Stancu!!!!! Sper că nu rămâneţi dator!!!! Ar fi şi păcat!

Continuăm împreună... cu cine?

Ieri, tata mi-a adus materialele electorale ale USL Brăila. Ne spun că PSD-iştii de la cârma oraşului n-au avut timp să încheie cu bine proiectele în primul mandat (ce-i drept s-au apucat să scurme toate străzile principale ale Brăilei în ultimul an şi să facă traficul infernal, că doar atât îi poate duce capul...) şi că dacă-i vom vota au o listă de priorităţi.

Adevărat este că, din punctul meu de vedere, au ales cel mai profesionist mod să se promoveze. Deşi... nu ştiu dacă asta va ţine la români! Cei care se ocupă de imagine au făcut o treabă bună pentru o ţară în care oamenii aleg idei, nu gargară! Eh, dar lasă că, deşi în ceea ce priveşte flyerele stăm bine, domnu' Stancu (dacă e adevărat ce scrie aici) compensează nemaipomenit cu mentalitatea sa comunistă, specifică şi lui Băsescu... cel care avea un război de dus cu presa!

P.S. Domnu' Stancu!!!!! Nu aţi răspuns la întrebarea pusă de Diacomatu!!!!! Taman domnia voastră (vorba aia cu puterea de a închide un ziar) să vă temeţi de nişte lămuriri?!

Dacă nu eşti cu capul în nori, nu exişti!

Dacă tot ce ai învăţat te împiedică mai mult decât să te ajute să evoluezi într-un anumit domeniu înseamnă că eşti lipsit de imaginaţie.

Dacă supraapreciezi importanţa unor reguli, atunci vei fi strivit de reguli... şi scuipat peste faţă de către cei care caută tot timpul mici portiţe de a se sustrage normelor.

În aceste condiţii, nu eşti decât un mort care încă n-a uitat să respire... cu o mică şansă de a reînvia precum Isus... într-un moment de înţelepciune. Să nu fie însă prea târziu şi să fi uitat să respiri între timp.

Noi „creem”, nu gândim!

Am aplicat acum câteva zile pentru un post de agent vânzări în IT. Mare greșeală! Ieri... nici nu știu dacă mi-a dat un ins beep sau era chiar un apel real... fie plecasem ceva vreme afară, fie eram acolo în cameră, dar în ambele cazuri nu am auzit telefonul! Dacă e varianta a doua e cel mai trist. În fine, eu am telefonat să văd cine e și ce dorește...

Mi-a spus un individ - destul de tânăr după voce - că e de la firma cutare, că am aplicat pentru... și mi-a înșirat niște versiuni de ofertă (două la număr). Am zis că mi se pare mai avantajos contractul cu numărul doi... Și cică responsabilitatea mea nu este decât să stau în cur acasă pe scaun și să caut pe net clienți pentru firmă, să-i contactez și să le fac oferte. Tentant! N-am ce zice.

M-am dus să văz pe goagăl, cine sunt oamenii. Creatorii de site-uri web, de jocuri, de aplicații etc. Iată ce am găsit:

Și chiar:

Îmi dau vreo două palme și-mi zic: bă, poate sunt eu prost informat și nu știu forma corectă a cuvântului în context. Așa că merg repede la diacritica (bună cunoscătoare a domeniului, de mare încredere!), care, ce să vezi, mă confirmă: creare, în niciun caz creere/creăm, în niciun caz creem!

Cum să fii reprezentantul unei companii, care se promovează în felul acesta? Păi, să zicem că eu găsesc un client... și ăștia îi construiesc un site „educațional” (cum scria pe site). După ce dă o tură la ei și vede că-s analfabeți... nu renunță?

P.S. ca să nu mai spus că site-ul lor se încarcă extrem de greu (mai ales prima pagină)!

Undeva-n Balcan

Acum ceva zile am mai primit în poștă o altă rugăminte de a vota... dar de data asta... n-a mai fost Diacomatu, ci Viorel Balcan. Cică vrea să se facă primar... și are soluția pentru mine „personal”. Când am deschis însă scrisoarea - ce să vezi? - nu se mai adresa mie personal, ci brăilenilor de pretutindeni.

Domnu' Balcan, eu speram să vă adresați personal, să-mi spuneți „Stimate”, că „dragă” e prea familiar... și apoi să-mi nominalizați problema. Și să veniți și cu rezolvarea. Nu cu treburi generale, în care să asigurați că o să creați locuri de muncă (aș vrea s-o văd și pe asta!) prima și prima dată. Apoi, dacă tot vă lăudați că știți problemele mele personale, la ce dracu' să mai viu să vorbim față în față? De fapt, dvs. cuvântați suav (dacă l-ați fi auzit vreodată vorbind pe Balcan ați fi remarcat lesne că sună exact ca un butoi lăsat să coboare la vale pe dâmburi) că habar n-aveți care sunt problemele personale ale brăilenilor, dar că sunteți dispus să le ascultați!

Așa slabi au fost cei care se ocupă de imaginea dvs. că v-au pus să mințiți? Păi, mă pricep mai bine... căutați-mă! Poate că aș face o treabă mai bună! :)

Uitați ce minciuni gogonate perorează stimabilul Balcan:

 

Ca să se știe: Viorel Balcan este fost PSD-ist de frunte al urbei, a câștigat mandatul de parlamentar candidând din partea PSD, dar în 2010... a trecut (ca un traseist de seamă) în PDL. Adresa de mai sus... nu e altceva decât sediul PDL Brăila. Dacă venea din nou în față locuitor și cerea votul când a zis că nu mai e bine la PSD... atunci l-aș fi crezut că e un om care respectă principiile și nu se duce unde-i mai bine politic la un moment dat. Și atunci să se laude că el a fost ales... cu adevărat personal de către brăileni! Și nu partidul! Că asta cu votul uninominal... e vrăjeală!

Eu am priceput că Stancu e nașpa, dar pot eu să am încredere în ăștia care-și ascund ca infractorii originile și se așază drept sigla AVB, care nu înseamnă de fapt nimic? Pot?

P.S. Domnu' Stancu nu am primit nimic în poștă de la domnia voastră! Îi rămâneți dator domnului Diacomatu? Păi, se poate așa ceva!? Veniți cu niște precizări!! Cu niște atacuri măcar. Tăceți ca melcu'? Mai mare rușinea!!!!

Dirt-track-ul - un spectacol gratuit, dar periculos pentru motociclişti!

Am fost ieri la competiţia de dirt-track desfăşurată "într-o atmosferă de sărbătoate", "pe Stadionul Municipal din Brăila, un stadion de nivel european", după cum a ţinut să ne "aducă la cunoştinţă" crainicul de pe stadion. Omul a repetat sintagmele de mai sus de atâtea ori că m-a bufnit râsul.

La început (mă refer, la primele două-trei curse)... fiind programată competiţia de juniori... n-a fost un mare spectacol. Cel care se ducea primul... nu prea era ajuns de ceilalţi. Când deveniseră interesant, pică năpasta: la o înfruntare pentru locul I... unul dintre sportivi reuşi să intre în gard! A fost întreruptă cursa, au urmat îngrijirile medicale... şi până la urmă motociclistul accidentat a fost "controlat din punct de vedere medical" şi, se pare, a fost îndepătat şi pericolul să i se întâmple vreo nenorocire mai mare. Comănescu a avut un noroc de speriat... pentru că a reuşit să iasă pe primul loc într-o înfruntare în doi... deşi era în dezavantaj complet! Numai că adversarul a făcut-o de oaie la ultimul tur şi s-a dat de-a berbeleacu pe pistă... astfel că Gabriel Comănescu a trecut primul linia de sosire. Tot Comănescu a câştigat şi etapa şi Cupa Primăverii... după câteva întreceri cu alţi sportivi, care nu prea contează! El a evoluat chiar şi în a doua parte a competiţiei.

La seniori... au fost de două ori mai mulţi răniţi decât la cei mai tineri: doi sportivi, în aceeaşi cursă... s-au cionit de gardul de fier ce împrejmuieşte pista! Unul dintre ei este bulgar. La faza asta s-au cam încins spiritele şi spectatorii s-au ridicat şi au început să huiduie! Nu ştiu dacă sunetele de ocară erau adresate organizatorilor sau doar medicilor, care se mişcau ca melcii. Poate mergeau chiar către sportivii... incapabili să se menţină călare pe roata din spate a motocicletei... asta deşi unuia îi săriseră casca! Şi atunci m-am temut să nu se fi lovit rău la cap! După altă lungă întrerupere şi alte cisterne cu apă plimbate pe zgură... s-a reluat competiţia... iar Toma Alexandru a câştigat la seniori etapa naţională şi Cupa Primăverii. M-a dezamăgit Milen Manev - sportiv bulgar - care, de regulă, când ajungea pe aici... era de neînvins. A fost şi protegonistul unei întâmplări interesante: din care am tras eu concluzia - dacă nu contezi prea mult, nu te bagă lumea în seamă. A avut probabil probleme cu motorul, căci a întârziat odată (mai mult de două minute regulamentare pentru a se prezenta pe pistă), dar a fost păsuit. Iar crainicul ia găsit şi scuze: "Dacă s-ar aplica regulamentul la sânge, nimeni nu ar mai concura!". Ceea ce e adevărat... că au nişte hârburi luate de la SH, care pornesc greu de tot! Milen... fiind vedetă... a fost păsuit, dar când a întârziat alt motocilist, care nu conta prea mult... imediat i s-a arătat steagul roşu. Mi s-a părut nedrept. E adevărat că Manev garanta spectacol într-o întrecere cu Toma, dar... tot nedrept era. Şi bulgarul tot a pierdut!

La stadion, deşi am mers de unul singur, m-am distrat mult de tot. Pe lângă clişeele perorate de către crainic, am avut chiar în spate un cor de clovni bătrâni, care făceau o zarvă grozav de amuzantă. Au comentat mult mai fidel tot ce se petrecea pe pistă... şi cu simţul umorului! S-au luat până şi de arbitrul îmbrăcat într-un fel de combinezon de astronaut, care se umfla când bătea vântul... şi-mi dădea senzaţia că aş putea să încap şi eu, pe lângă puştiul ăla, în acel sac din material impermeabil. Îl întrebau: "Doctore, a mierlit vreunul?", "Doctore, când începem?" etc.

La un moment dat, când tractorul cu cisterna se plimba pe zgură, din aer a venit o surpriză: un ins se dădea cu panorul. Toate privirile s-au îndreptat acolo, către cer:

Omul făcea nişte manevre foarte spectaculoase acolo sus! În loc de majorete şi paraşute... aveam planoare...

P.S. M-am bucurat ieri că am ieşit să inhalez mirosul ăla al motoarelor rulate pe pistă, după o cursă încinsă, să văd oameni care se întrec într-un mod cât se poate de interesant, să ascult comentarii deştepte în public... şi oameni nebuni, care fac tumbe prin aer! Şi nu am dat niciun ban pentru asta... gratuitul din titlu... nu era cu sens peiorativ... Deşi, nu pare că sportul ăsta va avea un viitor foarte strălucit la Brăila, asta chiar dacă se încearcă aducerea unor competiţii europene în oraşul de la malul Dunării.

A început vânătoarea de electori!

Azi, Fiul Brăilei, risipitor sau nu (vom vedea după alegeri!), a simţit nevoia să-l pună la zid pe Gheorghe Bunea Stancu. Consider gestul legitim, dar am o întrebare pentru Sergiu Diacomatu (îl cheamă ca dracu'! de ce pe toţi ăştia trebuie să-i cheme bizar?!).

Vă arat ce am găsit în cutia poştală (iar cutia poştală... când n-ai subiecte, caută în cutia poştală... trebuie să fie lucruri interesante):

P.S. Domnule Diacomatu, dar dvs. de unde aveţi aşa mulţi bani să vă daţi binefăcătorul Brăilei? Cum aţi agonisit aşa mulţi bani că vă permiteţi să concuraţi cu Stancu? Întrebare la fel de legitimă ca a dvs. şi cea a dislexicului de mine!

Istoria

Istoria are timp mai mult pentru gesturi tandre sau pentru idei? Dacă ne uităm în lume, pare că le întreține cu ardoare pe primele, deși ideile (iarăși se pare) că o fac să conteze cu adevărat.

P.S. ieri Mircea Badea a făcut mișto de Maria Sharapova pentru faptul că se manifestă foarte zgomotos pe teren. Primele două jucătoare ale planetei (la acest moment) sunt cele mai vocale în fiecare meci: Victoria Azarenka și Maria Sharapova. Dacă prima are un timbru mai ascuțit (putea foarte bine să fie cântăreață), la Maria... sunetele par emise din toți plămânii ca să zic așa... sunt foarte viguroase - ca să zic așa.

Ironia!

Ironia e precum Sfânta Fecioară; oricât de mulți și-ar băga pula-n ea... ea tot virgină rămâne!

P.S. definiția asta a parcurs un drum lung de la: singurătatea este... la dezănădejdea este... și am ajuns la ironie, care mi se pare că se potrivește la fix! :)

P.P.S. temă de meditație pentru data viitoare: Jon Lajoie - Show Me Your Genitals:

Mă pricep sau ce?

V-am spus să mizați pe Ronnie O'Sullivan și n-avea cum să rămâneți dezamăgiți de opțiunea voastră! Pentru că el este noul Campion Mondial al Snookerului, egalându-l astfel pe John Higgins. Patru Campionate Mondiale câștigate!

Finala a fost un meci bun, dar nu extraordinar. Ali Carter a dat tot ce a putut (dimpreună cu fața lui de băiat cuminte), a încercat să rămână cât mai aproape de adversar, dar în vreme ce jucătorii buni fac ca snookerul să pară simplu, Ronnie face ca snookerul să pară ridicol de simplu... în momentele sale de maximă formă și mai ales când îi iese totul la masă. O'Sullivan a controlat partida și a făcut față chiar și jocului tactic impus de oponent! Așa că spectatorii nu au avut parte de vreun final care să-i țină cu sufletul la gură, cu vreo revenire spectaculoasă sau măcar o apropiere amenințătoare... cu un ultim frame câștigat pe muchie de cuțit, la luptă... Ultima parte a părut mai mult o formalitate pentru Ronnie, care a făcut un 3-1 lejer, ducând scorul de la 15-10 la 18-11... Fără break de peste 100 de puncte și chiar din mai multe vizite la masă pe frame din cauza faptului că pierdea controlul bilei albe, care era mai nărăvașă decât de obicei.

Când Ronnie a adunat toate cele 18 frame-uri necesare pentru a ieși victorios, adversarii și-au strâns mâna și au urmat interviurile. Ali Carter mi s-a părut dezamăgit și poate îngrijorat puțin că nu va mai avea ocazia să ajungă aici. A spus că vrea să fie sănătos - el suferind de o boală, care nu se vindecă, ci doar ameliorează prin tratament și diete - și astfel va merge înainte. Cu toate sfaturile primite de la Peter Ebdon, nu a reușit să-i facă față lui The Rocket. Ce nedreaptă e cumva soarta: chiar acum în momentul în care își recăpătase pofta de joc, era cel mai în formă și a ajuns până în finală... pe merit... a trebuit să fie și Ronnie în formă... și foarte determinat să câștige. Poate că dacă Ronnie se găsea iar într-o stare de apatie, de lipsă de interes față de competiția sportivă... Ali Carter ar fi fost acum Campion Mondial.

Ronnie zice că nu se retrage deocamdată, dar că are nevoie de o pauză pentru a sta cu familia. Dacă va juca și de acum încolo la fel ca acum... sigur mai are multe de arătat!

Va reuși Căpitanul Carter să conducă Racheta (la masa verde)?

Fie... și numai la finalul jocului.

Finala Campionatului Mondial de Snooker, ediția 2012, îi va avea ca protagoniști pe Ali Carter și Ronnie O'Sullivan (The Rocket). Ultimul a fost, din punctul meu de vedere (și nu cred că sunt singurul cu opinia asta), cel mai constant și spectaculos jucător pe parcursul întregului turneu. Prin urmare, dacă nu i se întâmplă ceva în timpul zilei de azi sau chiar mâine (când se va încheia finala), dacă nu are vreun accident stupid, dacă nu pățește nimic (Doamne ferește!)... nu văd cine l-ar putea opri să-l ajungă pe John Higgins la numărul de Campionate Mondiale câștigate în carieră (până în prezent). Dacă nu se defectează niciun reactor al Rachetei, destinația sa va fi aceasta anticipată de mine.

Pe Ali Carter l-am văzut favorit să ajungă în finală după meciul-thriller în compania lui Judd Freză Trump - pe care l-am cam ridicat în slăvi aici, dar care se pare că a început să se simtă vedetă (i s-o fi urcat succesul la cap). Nu pot să spun că Ali Carter a jucat excepțional până acum, dar nici n-a avut căderi de formă precum Maguire. A jucat bine! Constant. Adversarul Căpitanului din meciul precedent se pare că a fost atât de entuziasmat de faptul că a reușit să-l învingă categoric pe Stephen Hendry încât nu a mai reușit să aibă aceeași evoluție și cu Ali Carter. Nu pe parcursul întregii partide! Iar Carter, mult mai adunat, a reușit să fie el finalist. Deși m-aș fi așteptat să fie invers. Pentru că până la acel moment, Maguire adusese la masă, după Ronnie, cel mai bun joc!

Astea fiind spuse... cred că Ronnie va fi cel care va ridica trofeul la finalul turneului. Dacă aș avea vreun chior (mă refer la bani, nu la Băsescu), aș fi în stare să pariez toată suma pe victoria lui O'Sullivan. Deci... vă recomand să mizați pe The Rocket! Există șanse minime să regretați.

P.S. După dezastrul cu Maguire (13-2), legendarul Stephen Hendry a declarat că va părăsi snookerul profesionist. Asta pentru că (ne explică Hendry): “I was in the sport to win, not to just be one of the others. I wanted to be the best and for a little while I was.” Adicătelea: el nu poate fi unul din mulțime! Nu poate fi un simplu jucător! El vrea să învingă, să fie în frunte... să fie cel mai bun! Iar dacă nu-i mai permite religia să facă asta... consideră că e vremea să părăsească circuitul competițional, care l-a făcut celebru. Se pare că am avut dreptate - cumva - în P.P.S.-ul scris aici. E orgolios... ca orice campion adevărat.

La Antena 3 se anunță goluri... (de atenție)!

În timp ce seara trecută domnul Valentin Stan încerca să-l facă de ocară pe domnul Ponta, prin intermediul unei blonde care cânta în rusește... sub toată treaba asta erau afișate următoarele:

Prin urmare, domnul Stan se străduia să facă emisiune și amețiții ăia de la treburile tehnice dormeau pe ei. METEO = SPORT pentru ei... ce-i drept... ploaie sau ploaie de goluri... tot pe acolo. Mai ales că am înțeles de la cineva că o furtună a reușit să-i înlăture de la microfoanele EUROSPOT... pe comentatorii români și să-i aducă pe cei britanici, care ar face față mai bine condițiilor vitrege ale mamei naturi.

P.S. nu vi se pare de prost gust să dai știri în burtieră... când se fac emisiuni precum CONEXIUNI? Dai ceva doar dacă e absolut necesar... cui îi pasă, în momentul în care se uită la emisiunea lui Valentin Stan, când joacă, cu cine joacă... și ce se mai întâmplă cu Steaua...

P.P.S. Sau ăia au lăsat un program să dea rateuri singur și nici măcar nu se uită la emisiune?

Expresia „s-o fi futut”!

Ca orice academician care se respectă, eu - adică Golan T. (cu T. de la Trevize, ce o mai fi însemnând și asta!) - am adunat din câmpul muncii (Ați văzut că lumea sărbătorește ziua muncii prin lene? Semn că munca l-a făcut pe om, da' nici lenea nu l-a omorât!) am cules această bijuterie lingvistică din exprimarea de zi cu zi a românilor.

Și, cum diacritica vă explică în ce împrejurări se folosește o anume sintagmă, eu am să vă dau înțelesul acestei vorbe în funcție de două contexte. Vom începe - în ordine nefirească, dar statistic (în sensul numărului mare de uzitări a expresiei în varianta aceasta) bine gândită - cu înțelesul negativ: s-o fi futut, adică: s-a stricat, s-a dus... s-a dus dracului.

Exemplu:

„- Ioane, nu mai merge televizorul (de parcă ar fi mers vreodată - n.m.)!

 - S-o fi futut, de unde pula mea să știu eu ce are?!”

Cel de-al doilea înțeles - cel propriu - este de act sexual, coțăială cum ar zice un filosof! Ceva ce aduce împliniri trupești, endorfine. Rar întâlnit în vocabularul curent.

Exemplu:

„- Ai văzut bă ce fericită e sor-sa lu' ăla?!

 - S-o fi futut, de unde pula mea să știu eu ce are?!”