Se afișează postările cu eticheta site-uri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta site-uri. Afișați toate postările

sâmbătă, 15 septembrie 2018

Un mod absolut enervant de a-ți promova site-ul când pică!

Din când în când mai vreau și eu să citesc opinia unor oameni mai inteligenți și ceva mai culți decât mine. Și încerc în acest demers al meu să accesez site-ul Republica.ro. Fostul gândul.info. Am zis la plural? N-are importanță. Nu mi s-a întâmplat doar o singură dată să primesc în loc de pagina căutată de mine mesajul acesta:

Cu vreo câteva postări în urmă v-am arătat o modalitate simpatică de a arăta că site-ul tău e plecat cu sorcova de pe server. Era ceva simplu, dar în același timp creativ... îți spunea și o poveste despre menirea site-ului și te și amuza. De data asta avem în față reversul medaliei. Cuvinte multe încercând în primul rând să măgulească și să lingușească orgoliul probabilului ins care ar dori să le citească textele: „Nu ne așteptam ca atât de mulți oameni inteligenți să intre în Republica” bla-bla bla.
1. Știu că suntem în epoca asta a societății de consum. Și că orice chestie care e de vânzare trebuie să încerce să se promoveze cumva. Dar când simți nevoia să lingi în cur în felul ăsta un posibil cititor înseamnă că nu dai doi bani pe IQ-ul lui. Un ins inteligent știe și singur că-l duce capul, nu trebuie să fie lingușit. Doar ăia snobi ar pica pe fenta asta!
2. Primul lucru care mi-a venit în minte în clipa când am citit mesajul ăsta pe ecran a fost: „Proștii nu citesc (aici nu-mi mai amintesc numele ziarului francez din trecut, dar mi se pare că ar fi L'Observateur; de asta am și zăbovit înainte să urc pe net textul ăsta; nu am găsit încă referințe despre subiect încă, dar promit că fac editare imediat ce dau de informația necesară!!!)”. La care oamenii cu sarcasm fin au replicat: „Proștii îl scriu!”. Același șablon se poate aplica și în cazul Republica.ro: dacă nu vă așteptați la așa ceva înseamnă sunteți deosebit de proști! :)

P.S. Probabil că nu redactorii din prima linie au venit cu ideea asta creață, ci un isteț de pe la departamentul de PR, dar ei o girează cu prezența lor pe site!

duminică, 2 martie 2014

Omul este un animal social media

Din ce ştiu eu, la Yahoo! Messenger poţi să te pui singur în lista ta de contacte. Şi să deschizi o casetă de dialog (cu două ferestre) în care să conversezi. Să pui întrebarea aia: Ce faci? şi să-ţi răspunzi stupid: Bine, tu? pentru că nu poţi să spui Labă... sau Mă piş în sticla de bere... trebuie să fii civilizat cu tine însuţi!

Aşa ar fi frumos să se întâmple şi la Facebook. Să poţi să te pui pe tine în lista ta de prieteni. Şi nu mă refer la un cont diferit, dar tot al tău. Un fake - cum s-ar zice. Sau psihanalitic! Sine, eu, supraeu. Sau schizifrenic. Dublă personalitate. Nu! Nu! NU! Ci vorbesc de singurul cont, ăla oficial. Ăla în care pui pozele de la mare şi conducând maşina ta marfă... Căci există discursul conform căruia site-urile de socializare ne îndepărtează de noi înşine. Aşa o să poţi să-ţi trimiţi cerere de prietenie ţie şi să socializezi cu tine însuţi! Ce poate fi mai tare de atât?!!! Mark... fii pe recepţie!

Bine, mai există şi reversul medaliei! Adică, să-ţi trimiţi cerere de prietenie şi... să te uiţi la tine aşa... şi să zici: Ce pula mea vrea ăsta de la mine? Dă-te-n căcat de ratat, ignore! Sugi pula, bă!

Dacă nici tu nu ţi-ai da accept la cererea de prietenie... cum te aştepţi ca Mirela de la trei să fie atât de disperată încât să nu dea ignore?! Ţeapă!

marți, 15 mai 2012

Noi „creem”, nu gândim!

Am aplicat acum câteva zile pentru un post de agent vânzări în IT. Mare greșeală! Ieri... nici nu știu dacă mi-a dat un ins beep sau era chiar un apel real... fie plecasem ceva vreme afară, fie eram acolo în cameră, dar în ambele cazuri nu am auzit telefonul! Dacă e varianta a doua e cel mai trist. În fine, eu am telefonat să văd cine e și ce dorește...

Mi-a spus un individ - destul de tânăr după voce - că e de la firma cutare, că am aplicat pentru... și mi-a înșirat niște versiuni de ofertă (două la număr). Am zis că mi se pare mai avantajos contractul cu numărul doi... Și cică responsabilitatea mea nu este decât să stau în cur acasă pe scaun și să caut pe net clienți pentru firmă, să-i contactez și să le fac oferte. Tentant! N-am ce zice.

M-am dus să văz pe goagăl, cine sunt oamenii. Creatorii de site-uri web, de jocuri, de aplicații etc. Iată ce am găsit:


Și chiar:


Îmi dau vreo două palme și-mi zic: bă, poate sunt eu prost informat și nu știu forma corectă a cuvântului în context. Așa că merg repede la diacritica (bună cunoscătoare a domeniului, de mare încredere!), care, ce să vezi, mă confirmă: creare, în niciun caz creere/creăm, în niciun caz creem!

Cum să fii reprezentantul unei companii, care se promovează în felul acesta? Păi, să zicem că eu găsesc un client... și ăștia îi construiesc un site „educațional” (cum scria pe site). După ce dă o tură la ei și vede că-s analfabeți... nu renunță?

P.S. ca să nu mai spus că site-ul lor se încarcă extrem de greu (mai ales prima pagină)!

luni, 30 ianuarie 2012

Despre piraterie, fără să ne dăm ochii peste cap!

Internetul a devenit o juglă. Şi ca orice juglă include şi domnia sa foarte multe şi foarte variate entităţi sălbatice: începând cu specii de o calitate artistică fantastică, continuând cu buruieni informaţionale agăţate peste tot (unele utile, altele pornografice), arbori uriaşi la umbra cărora se adăpostesc fiare, ierburi, arbuşti... şi până la paraziţi, otrăvuri şi simbioţi mai mult sau mai puţin periculoşi. Au venit unii şi au zis: "Bă, în pădurea asta informaţională se cam întâmplă abuzuri! Prea mulţi boscheţi dubioşi, în care se pot întâmpla violuri... crime împotriva drepturilor de autor. Şi jaf la drumul mare. Aşa ceva nu este posibil!". Cum au decis ei să facă ordine? Cu barda tată! Cu drujba, ca să pară că treaba e serioasă... hai să tăiem tot şi apoi vedem noi cum aşezăm în linie dreaptă restul, poate ca într-o grădină de roşii... unde există control peste tot. Iar dacă vreun morcov se încăpăţânează să crească strâmb, să-l facem imediat nas pentru omul de zăpadă.
Ce vreau să spun? Păi, ăştia, în loc să combată pirateria, ne iau practic în mod clar şi vizibil dreptul la viaţă intimă pe net. Sigur că mulţi proşti deja s-au dus să-şi facă un cont pe facebook sau alte reţele de socializare... ca să pună şi ei acolo pozele din vacanţa din casă de la ei, unde stau cu ochelari de soare, ca să nu orbească din cauza becului sau neonului... Sigur... că treaba asta e adevărată! Dar totuşi să ai acces la ce deţine computerul meu mi se pare un abuz. Să mă monitorizezi pe mine ca să nu cumva să caut conţinut ilegal... mi se pare o aberaţie. Nu mai are de mult asta vreo treabă cu pirateria.
Dacă voiau cu adevărat să combată pirateria, o făceau într-un mod inteligent. Eu sunt de acord că pentru multe produse să se plătească un preţ. Nu vin cu texte de genul: "Cine nu a downloadat de pe torenţi?" spus cu mândrie... ca şi cum ce-i mă aşa grav asta? Păi, este! Numai că nu ACTA e răspunsul. Trăim într-o societate în care avem nevoie să avem acces la orice! Dar preţul ăsta se poate plăti şi altfel... nu numai în mod direct.
În fond, ce au făcut mulţi dintre cei care au sprijinit pirateria? S-au îmbogăţit! Au încasat extrem de mulţi bani prin intermediul reclamei, iar cei de la megaupload... chiar au pus o anumită taxă lunară pentru download nelimitat pe site-ul lor. Asta e însă cam nesimţire. Să cumperi nişte servere şi să pui pe ele filme... care nu sunt ale tale... şi să încasezi mulţi bani din asta... nu mi se pare chiar cel mai corect.
Eu nu am totuşi bani pe care să-i dau pentru multă muzică şi multe filme. Şi în unele cazuri nici nu am acces la astfel de materiale decât dacă le cumpăr de pe net. Până or să apară şi în România la vreo televiziune... am şansa chiar să nu mai fiinţez pe planetă. Vreau şi trebuie să am acces la acele materiele mult mai simplu! Şi mai eficient.
Soluţia ar fi liberalizarea accesului la astfel de conţinuri, care până mai ieri erau ilegale. Le răspundem piraţilor, cu propriile lor arme: cumpărăm servere ca lumea şi încărcăm noi muzica şi filmele, la o calitate decentă... şi încasăm bani de pe publicitate! Nu vreau ca imediat după lansare un film să fie disponibil şi online! Dar... după ce deja nu mai rulează în cinematografe... să zicem şase luni... să fie încărcat pe site-ul respectiv (unde am şi posibilitatea să-mi încarc o subtitrare!) ca să-l vadă şi mai mulţi oameni. Cei care-l vor direct de la lansare să meargă la cinema, să-l vadă 3D. Eu nu vreau neapărat asta. Dar filmul apoi... nu ar trebui să fie un bun ascuns undeva acolo, ca ceva sacru. El trebuie să fie văzut. Cu cât este văzut de mai mulţi... cu atât există şansa ca unii dintre aceştia - dorindu-şi foarte tare să-l aibă - vor face pe dracul în patru şi poate chiar îl vor cumpăra. La fel şi cu muzica. Am văzut chiar că... unii artişti şi-au creat pe youtube câte un canal, iar acolo încarcă muzica lor. Eu am acces oricând la respectivul conţinut, youtube face bani din accesări - ar putea să-i împartă cu artistul, dar nu neapărat - artistul e promovat... şi va încerca să-şi scoată pârleala din concerte. Dar muzica trebuie ascultată! Şi filmele văzute.
Soluţia e aşa de simplă... încât nu înţeleg de ce nimeni nu vede asta: un site de streaming, la o calitate decentă... şi am rezolvat cazul! Şi ca să nu fie totuşi aşa simplu: pot să facă abonamente pentru cei care vor să vadă fără să fie deranjaţi de reclamă! Lunar... sau anual... sau găsesc ei o soluţie! Cum şi ce fel. Astea sunt doar detalii... Nu pot să aştept până când se hotărăşte o televiziune să achiziţioneze o operă. Mai ales că nu prea pot să am încredere în alegerile lor... când se ocupă cu precădere de chiloţi!
Click-ul meu costă bani. Vreau să-l dau pe filme care merită! Pe muzică ce merită! În astfel de condiţii aş fi practic cam nesimţit să aleg un torrent, unui stream online, gratuit, original... şi la o calitate ireproşabilă. Şi atunci... să fie sancţionaţi dur cei care încarcă astfel de materiale pe net.
Torrenţii nu sunt în totalitate răi... pentru că pe torrenţi sunt încărcate şi soft-uri opensource! Sau alte chestii deştepte. Nu ştiu exact care e soluţia legată de licenţele pentru software. Dar eu mi-aş dori să devină totul freeware şi opensource... să nu mai existe problema pirateriei, iar respectivul program să fie downloadat chiar de la sursă! :)
Treaba în acest caz... e ceva mai delicată, dar totuşi... sunt unele programe care costă enorm! Nu spun că cei care au lucrat pentru asta nu şi-ar merita banii. Dar totuşi!!!! Nu pot exista şi variante freeware... cum se întâmplă la unele programe. Şi dacă vrei un conţinut complet... plăteşti. Ah, nu după o anume perioadă de probă... cumpără! E cam greu să-ţi faci treaba în 20-30 de zile. Liberalizează frate accesul la informaţie... şi-i omori pe toţi cei care piratează! :) Ei n-or să mai facă aşa mulţi bani din asta pentru că tu te vei duce mereu la fişierul de pe site-ul original! :)