Va reuși Căpitanul Carter să conducă Racheta (la masa verde)?

Fie... și numai la finalul jocului.

Finala Campionatului Mondial de Snooker, ediția 2012, îi va avea ca protagoniști pe Ali Carter și Ronnie O'Sullivan (The Rocket). Ultimul a fost, din punctul meu de vedere (și nu cred că sunt singurul cu opinia asta), cel mai constant și spectaculos jucător pe parcursul întregului turneu. Prin urmare, dacă nu i se întâmplă ceva în timpul zilei de azi sau chiar mâine (când se va încheia finala), dacă nu are vreun accident stupid, dacă nu pățește nimic (Doamne ferește!)... nu văd cine l-ar putea opri să-l ajungă pe John Higgins la numărul de Campionate Mondiale câștigate în carieră (până în prezent). Dacă nu se defectează niciun reactor al Rachetei, destinația sa va fi aceasta anticipată de mine.

Pe Ali Carter l-am văzut favorit să ajungă în finală după meciul-thriller în compania lui Judd Freză Trump - pe care l-am cam ridicat în slăvi aici, dar care se pare că a început să se simtă vedetă (i s-o fi urcat succesul la cap). Nu pot să spun că Ali Carter a jucat excepțional până acum, dar nici n-a avut căderi de formă precum Maguire. A jucat bine! Constant. Adversarul Căpitanului din meciul precedent se pare că a fost atât de entuziasmat de faptul că a reușit să-l învingă categoric pe Stephen Hendry încât nu a mai reușit să aibă aceeași evoluție și cu Ali Carter. Nu pe parcursul întregii partide! Iar Carter, mult mai adunat, a reușit să fie el finalist. Deși m-aș fi așteptat să fie invers. Pentru că până la acel moment, Maguire adusese la masă, după Ronnie, cel mai bun joc!

Astea fiind spuse... cred că Ronnie va fi cel care va ridica trofeul la finalul turneului. Dacă aș avea vreun chior (mă refer la bani, nu la Băsescu), aș fi în stare să pariez toată suma pe victoria lui O'Sullivan. Deci... vă recomand să mizați pe The Rocket! Există șanse minime să regretați.

P.S. După dezastrul cu Maguire (13-2), legendarul Stephen Hendry a declarat că va părăsi snookerul profesionist. Asta pentru că (ne explică Hendry): “I was in the sport to win, not to just be one of the others. I wanted to be the best and for a little while I was.” Adicătelea: el nu poate fi unul din mulțime! Nu poate fi un simplu jucător! El vrea să învingă, să fie în frunte... să fie cel mai bun! Iar dacă nu-i mai permite religia să facă asta... consideră că e vremea să părăsească circuitul competițional, care l-a făcut celebru. Se pare că am avut dreptate - cumva - în P.P.S.-ul scris aici. E orgolios... ca orice campion adevărat.

Stephen Hendry - debutează în competiție cu un 147!

A început Campionatul Mondial de Snooker! Și ce zi! Stephen Hendry - cel de care istoria nu va uita niciodată - a produs emoții publicului care-l susține ca în vremurile sale de glorie! Nu numai că l-a surclasat clar în prima sesiune a meciului de debut pe Stuart Bingham (aceasta încheindu-se 8-1 - iar câștigătorul meciului e cel care ajunge primul la 10!), dar a reușit și un break maxim! Este a treia reușită a sa la Crucible și a 11-a a carierei. Îl egalează astfel pe Ronnie O'Sullivan...

Pentru BBC, Hendry a spus: „Încă mai am un meci de câștigat, dar acest break maxim a fost probabil cel mai important din toate. E absolut fantastic să reușesc pentru a treia oară asta la Campionatul Mondial.”

P.S. Dacă trece de Bingham, ceea ce e foarte probabil, va juca fie împotriva lui The Penguin (John Higgins) sau contra membrului marcant al Triadelor Chinezești (Liang Wenbo). Vom vedea în noaptea asta!

P.P.S. Hendry s-a arătat nemulțumit de fiecare dată când a greșit vreo lovitură... nu neapărat pentru a-l ține pe Stuart cât mai mult în scaun, pentru a nu-i da șansa să devină periculos. A făcut asta pentru că iubește cel mai mult Campionatul Mondial și dorește să rămână aici cât mai mult timp! Să simtă publicul de aici cât mai mult posibil... iar comuniunea asta nu se poate realiza cât timp e în scaunul de așteptare, ci atunci când e la masă... și arată tuturor că încă știe cu tacul, deși în ultima vreme nu a mai reușit să ajungă în fazele finale ale competițiilor. Iar acum a venit chiar din calificări... E și ceva orgoliu în gestul său... e până la urmă Regele de la Cricible!

P.P.P.S. Mâine e și finala de tenis a Mastersului de la Monte-Carlo. Și protagoniștii... sunt... ghici ghicitoarea mea? Logic: Nadal și Djokovic... Abia aștept!!! :)

Bufonul din Leicester l-a scos din competiţie pe Stephen Hendry

Şi... probabil şi din competiţiile de snooker.
Nu, nu sunt surprins... Mă aşteptam să piardă Hendry. Deşi în acest meci nu a fost numai vina lui: Mark Selby a realizat vreo şase break-uri de peste 100 de puncte în acet meci. Hendry doar unul. Selby a fost jucătorul mai bun... şi se vede treaba că ce spunea pe 19 aprilie pe blogul său cum că se simte într-o formă de zile mari, că se simte bine din punct de vedere fizic şi psihic... se adevereşte.
Meciul ăsta a fost extrem de spectaculos: Mark Selby a rescris istoria la Crucible fiind primul jucător care realizează şase break-uri de peste 100 de puncte într-un singur meci. Însă nu numai asta îl face un meci mare: Selby în jocul cu numărul 12 i-a luat frame-ul din mână lui Hendry şi a încheiat sesiunea a doua la scorul de 12-4, nu 11-5... cum s-ar fi întâmplat cu majoritatea jucătorilor. Bufonul din Leicester ajunsese să mai aibă nevoie de nu mai puţin de patru snookere pentru a reuşi să întoarcă soarta jocului. Majoritatea sportivilor ar fi cedat... era un avantaj mare... ce mai conta? Dar Selby l-a bătut prieteneşte pe umăr pe Hendry în sensul că se scuză pentru norocul avut (căci a avut şi şansă), şi-au adresat amândoi amabilităţi şi au zâmbit... dar Hendry a fost executat cu sânge rece. Până la urmă aici suntem la profesionişti şi nu e loc de milă - nici măcar faţă de cel care a fost de şapte ori campion mondial (şi e considerat pe bună dreptate a fi poate cel mai mare jucător de snooker din istorie) - iar Mark Selby a fost cel care a trebuit să predea această lecţie. Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta până nu dispar toate bilele de pe masă! Până la ultima bilă a jucat şi a făcut-o excelent: chiar dacă la un moment dat a comis un fault de şase puncte şi se întorsese de unde plecase (adică iar avea nevoie de trei snookere). El a continuat să creadă că se poate... şi m-a făcut să-mi pară rău pentru Stephen Hendry. Căci e normal să fie dificil să pierzi în felul acesta. E dureros... şi s-ar putea ca acesta să fie ultimul joc al lui Hendry la Crucible. Regele se va retrage probabil... după cum însuşi declară:
"În primele două sesiuni ale meciului am fost cam pe din afară, iar Mark a fost grozav - de fiecare dată când venea la masă nu-mi rămânea decât să-mi pun tacul deoparte căci nu părea să comită vreo greşeală. Îmi voi decide viitorul în vara asta, nu doresc să mă grăbesc deocamdată în acest sens. Încă am jocul la mine, dar nu mai am încredere în mine să intru în competiţie cu aceşti noi băieţi. Dacă nu ai cu adevărat încredere că poţi să câştigi e cam greu să te lupţi. Fără victorii nu poţi avea încredere în tine. O victorie nu schimbă foarte tare situaţia, dar îţi dă încredere. Iubesc să joc pe arena de la Crucible, dar mi-e foarte greu să vin aici fără să cred cu adevărat că pot să obţin trofeul. Dacă nu ies victorior şi nici măcar nu am încredere că pot să fac asta, atunci nu pot să mă bucur de joc. Mă bucur totuşi că nu am fost învins în două sesiuni, că am putut să joc până în ultima zi a acestui meci.
Dacă Stuart (Bingham - n.m.) îl va învinge pe Ding şi eu am să ias din top 16 asta va influenţa cu siguranţă ceea ce se va întâmpla apoi. Aş făcut la fel chiar dacă cineva mi-ar fi spus acum 26 de ani că am să vin aici în fiecare an şi am să reuşesc să câştig chiar şapte titluri mondiale, apoi am să părăsesc aces joc. Am câştigat de şapte ori titlul mondial, ceea ce e un record, snookerul e singurul lucru pe care ştiu să-l fac. Voi rămâne implicat în snooker, dar mai am unul sau două chestii în mintea mea. Chiar dacă nu am să mai joc voi rămâne implicat în acest sport. Chiar dacă am momente mai puţin bune, să ştiţi că nu am fost un jucător slab!" - şi-a încheiat Hendry discursul. Nu! Nu ai fost... şi vei rămâne pentru cei care cunosc acest sport o legendă. Păcat că poveştile trebuie să se încheie. Şi uneori atât de dureros pentru cei implicaţi: pentru că ştiu că e greu să fii executat cu sânge rece. Dar poate că e mai bine aşa... Hendry a spus mereu că se gândeşte la retragere. Aş spera ca acest duş rece administrat de Bufonul din Leicester să-l motiveze pe omul acesta cu atât de mult bun simţ (şi-a cerut scuze în faţa lui Joe Perry în meciul precedent după ce a ratat complet o lovitură, iar bila a ajuns în buzunar şi putea să-şi continue evoluţia la masă) şi un talent adevărat. Poate că nu erau aceeaşi jucători atunci, dar cu siguranţă Hendry a fost cel mai bun dintre toţi. Îmi pare rău că trebui să vină şi astfel de vremuri... Pe el îl doare rău astfel de înfrângeri şi din bun simţ şi pentru că nu mai are încredere în el însuşi - şi e foarte greu să nu mai crezi în tine - sunt convins că deja a luat decizia de a se retrage.
Pe de altă parte Selby a spus: "Stephen este un om important pentru acest sport şi nu-mi doresc să-l văd retrăgându-se. Când e în mână pare la fel de imbatabil ca întotdeauna. Am jucat cu el de câteva ori în ultimii ani şi jocul lui a fost mereu la înălţime. El a ridicat atât de mult ştefeta în acest sport. Eu am dominat doar în acest meci, pe când el a dominat ani la rând. Pentru mine rămâne cel mai mare jucător din toate timpurile care a întrebuiţat tacul la masa cu postav verde. Când era pe cea mai înaltă culme a carierei sale avea şi o încredere de nezdruncinat, acum însă pierde şi în faţa adversarilor pe care crede că ar putea să-i învingă. În trecut ştiai că dacă vine la masă şi poate ataca sigur va închide jocul, dar azi îţi spui că cine ştie: 'Poate mai am o şansă'. Trebuie să fie foarte greu pentru el faptul că nu poate să mai aducă în faţa publicului cel mai bun joc al său. Iubeam să-l văd în acţiune pe Jimmy White, dar idolul meu în materie de snooker a fost şi va rămâne Stephen cu siguranţă." - a încheiat frumos şi cel care l-a învins categoric azi... pe cel mai mare jucător de snooker din toate timpurile cu scorul de 13-4!

Sursa declaraţii: http://www.worldsnooker.com/