Se afișează postările cu eticheta presă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta presă. Afișați toate postările

sâmbătă, 5 septembrie 2026

infantilizarea discursului public

Scandalul cu Pahonțu, care ar trebui să mai lase puterea și să se care, a adus pentru văzul și auzul publicului o caracteristică a presei pe care toți o intuiam, dar pe care nu o puteam cuprinde atât de bine în mănunchiuri de dovezi irefutabile.

L-am auzit și pe Badea încă de la începutul scandalului, iar joi pe Cristache. Ambii se plângeau că Recorder este tardiv în dezvăluirile despre Pahonțu, fiindcă ei au știut cine e personajul de mulți ani. Și deci nu pot să înjure în continuare fiindcă astfel fac un joc politic. Deci ar fi împotriva președintelui. Or, asta înseamnă că ei sunt pro?

Ciudată modalitate de a pleda pentru neutralitate atunci când vechii inamici politici sunt la ananghie. Un discurs de grădiniță: doamna, doamna, dar eu am zis mai de mult că Pahonțu era rău, v-am zis, v-am zis și nu m-ați crezut!

În primul rând, ei nu au documentat un caz specific în care individul comitea ilegalități sau fapte imorale... Doar au speculat pe marginea puterii de care dispune. Cu temei, dar fără ceva concret. Speculația educată (educated guess) nu reprezintă neapărat o dovadă. Ei nu spun că Recorder greșește, nu aduc dovezi contrare. Citarea unor experți care descriu într-o altă manieră contextul este în regulă, dar e nevoie de mai mult de atât.

Iar argumentul cum că dacă dau în Pahonțu. dau în președintele Nicu Șordan e stupid. Discursul răzbunător e de gâgă! Mai bine taci! Decât să te plângi că un material de presă are o țintă politică foarte clară. Fiindcă și discursul tău e la fel de lipsit de obiectivitate ca al adversarilor!

Degeaba încerca Doru Bușcu să îi explice bărbosului Cristache cum iau naștere materialele de presă și că e stupid să excluzi din start o informație doar fiindcă a fost publicată de concurență. Omul o ținea langa că nu se bagă în troaca asta murdară numită politică. Păi, ce? El e moral și nu poate să dea în președinte cu armele concurenței. Ceilalți sunt răi per se. Ceilalți nu au cum să aibă dreptate fiindcă sunt ceilalți! Și chiar dacă au dreptate să îi ia dracu! Tot nu au dreptate fiindcă joacă politic. Cum ar zice Ion Creangă: curat meșteșug de prostie discursul ăsta de copil răzgâiat al celor educați la academia de propagandă a profesorului Dan Voiculescu, nume de cod Felix.

Să ne înțelegem: clar materialul Recorder are o țintă politică evidentă. Dar de ce aș vrea eu ca președintele să păstreze în funcție un pol de putere pe care să se bizuie la nevoie? Mi s-ar părea salubru să cadă Pahonțu - chiar și pe nedrept - fiindcă deja a căpătat o putere mult prea mare. De asemenea, dacă președintele cade asta e iar bine pentru însănătoșirea democrației.

Să cadă Bolojan! Cu toții ne dorim asta. Ăia care nu au interese să rămână. Dar, dacă tot sunteți anti Bolojan, căutații bubele. Sigur are boli politice grave. Sigur are în preajmă oameni compromiși. Cum naiba s-a ajuns la un discurs atât de stupid încât să se susțină că adversarul greșește fiindcă joacă într-o tabără ostilă? Adu, bre, dovezi că greșește sau dă tu mai tare în adversar! Produ un documentar care să rupă mintea publicului în legătură cu cât e de corupt un politician din preajma lui Bolojan.

joi, 16 august 2018

Cum să șantaj în presă

Ziarul Obiectiv (care se pretinde că ar fi „Vocea Brăilei”) avea acum câțiva ani vreo 24 de pagini. Nu din cale-afară de reușite, dar măcar decente. Găseai printre redactori doi-trei mai cu har, mai cu experiență. Nu doar din ăia care să expună un singur punct de vedere și ăla al instiuțiilor statului sau ale politicienilor...

Azi, după ce a încercat formatul cu 16 pagini o vreme, a ajuns să aibă numai 12!!! Mai mult de jumătate din spațiu e ocupat de publicitate și anunțuri! După toate semnele, cotidianul se află în moarte clinică. Un jurnalist m-ar atenționa că nu e sănătos să mă bucur de moartea unui ziar, dar eu le-am zis doamnelor de la conducere (în mod cât se poate de personal!) că nu așa se face jurnalismul. Deci... haideți să folosim un nou clișeu: fiecare ziar moare pe limba lui, deci fie-i țărâna ușoară!!

M-am mai luat în treacăt de retactori de acolo. Posibil că-s misogin fiindcă doar femei îmi pică în obiectiv. Ce pot spune... am și eu slăbiciunile mele. LOL

Pe Andreea Iconaru n-am cunoscut-o personal. Uitându-mă pe diagonală pe unele din textele dânsei, pot spune că e o persoană comodă, superficială și fără prea mare curaj. E un fel de scrib modern. Fără contribuții proprii. De aia nici nu am reușit să-i parcurg articolul până la capăt.

Mi-a fost de ajuns lead-ul să-mi dau seama că dânsa dorește să-i facă PR politicianului Ovidiu Nechita:

Ce avem noi aici? Autodenunț să fie? Domnul politician amenință cu DNA-ul dacă nu se face dreptate. Iar dna/dșoara Iconaru se mulțumește să consemneze simplu acest fapt. Fără să-l întrebe pe Nechita: Bă! Dar de ce nu te duci la DNA? Dacă sunt cazuri de compentența DNA, de ce nu te duci să reclami????? Tolerezi corupția? Du-te, frate, la DNA!!! Ai documente? Dă-mi să văd și eu! Documente, nu vorbe! Și iată cum se naște o investigație!

Doar că Nechita ăsta nu e preocupat de respectarea legii (sau a procedurilor dintr-o instituție), ci probabil că are o pilă pe care s-o pună pe la Muzeu. Dă din clanță fiindcă nu îl ia nimeni în seamă pe acolo. Dacă ai de la început bune intenții, faci denunț și abia apoi, dacă procurorii ignoră cauza... te duci să te plângi pe umărul unei jurnaliste. Altfel se cheamă șantaj!

Căci și PR-ul ăsta are bubele lui dacă insul dă cu mucii în fasole. Moamă ce de clișee știu. LOL


Ovidiu Nechita - știi cum se zice? Dacă tăceai, politician isteț rămâneai!

P.S. În capul articolului e pusă o imagine a dlui Ionel Cândea. Pe care l-am întâlnit personal, fiindu-i pentru un semestru student. Cursul fără seminar (nu știu de ce) despre istoria presei era pus cu jumătate de oră mai târziu decât începeau cursurile obișnuite și se termina cu jumătate de oră după ce plecau toți studenții de la universitate. Era ultimul curs, noaptea. De regulă, mai rămâneau doar 2-3 studenți (nici nu eram o armată la jurnalism - vreo 10 toată grupa, uniți în majoritatea timpului cu ăia de la comunicare, care erau de două ori mai mulți). Domnul profesor a strâmbat din nas vreo câteva cursuri (că e un om ocupat și nu-și permite să piardă vremea cu 3 tineri în sală), după care n-a mai zis nimic, mulțumindu-se doar să-și prezinte materialul. Omul are cunoștințe de istorie, știe să și le prezinte. Mie mi se părea interesant. A venit chiar și cu documente ilustrative pentru domeniul pe care-l preda - articole de-ale lui Eminescu și nu doar... La examen credeam că o să lase cu restanțe multe, doar că s-a dovedit că ne cam înșelam. Ne-a zis să scriem despre ce am învățat mai bine. Și asta a fost. Nu știu cât de corupt este omul, doar că am citit tot în Obicetiv că mârâia la CJ după bani pentru centenar.

P.P.S. La coada articolului am găsit imagini ale lui Viorel Mortu și Dorian Rais. Pe Viorel Mortu nu-l cunosc, dar știu că a fost inspector școlar în oraș. Pe Dorian Rais îl știu fiindcă era decan la facultate la care am fost eu. Nu mi s-a părut un incompetent! Știu că niciunul dintre ei nu mai e așa tânăr și că în instituții se dau posturile cu dedicație... doar că dacă pentru oamenii ăștia se face mare caz, vă zic că pe lângă Viorica Dăncilă cei doi sunt chiar lumini.

duminică, 23 noiembrie 2014

Nu e bine, domnule Popescu!

Acu' că am supravieţuit celui mai lung cutremur din scurta şi plicticoasa mea existenţă de doar 27 anişori şi vreo... 10 luni... cred că pot să supravieţuiesc cu brio şi dezamăgirilor provocate de către oameni pe care îi admir.

Pe domnul Cristian Tudor Popescu l-am văzut prin anii '90 la televizor. Descria poetic nişte situaţii politice. Un fel de Infernul lui Dante. Mai târziu am aflat de omul intransigent, care punea la punct cu mintea sa logică pe cei ce dădeau cu bâta-n balta publică. Şi-mi plăceau mult discuţiile noscturne dintre dânsul şi domnul Emil Hurezeanu. Eram la licean când umblând printre rafturile Bibliotecii Judeţeane "Panait Istrati" Brăila am găsit şi împrumutat volumul de ficţiuni speculative "Omohom". Care conţinea şi povestirea cu acelaşi titlu, povestire care m-a impresionat cel mai tare: "Nu ştiu şi n-am să ştiu probabil niciodată dacă în Valea Blestemată se află fericirea sau adevărul sau moartea. Oricare dintre ele este însă mai bună decât Omohom, decât lumea în care singurătatea mea vrea să te facă să trăieşti, aşa că răspunde cum ştii tu, Kari, aşa cum ştii şi aşa cum vrei, băiatule..." (Cristian Tudor Popescu - Omohom - Editura Polirom, Iaşi, 2000, p. 214). Scriitorul Cristian Tudor Popescu îmi place mai mult decât ziaristul Cristian Tudor Popescu, deşi am citit cu mare plăcere acest text!

Precupările recente ale domnului Popescu sunt legate de relevarea diverselor modalităţi de propagandă şi manipulare folosite de politicieni (în special T. Băsescu) şi mass media. Mă întreb cum poate totuşi, chiar dânsul, să se folosească de procedeul scoaterii din context a unor cuvinte pentru a-l tampona pe domnul Mircea Badea? Uite că poate!

Nu-mi place Antena 3 în ansamblul ei. Nu cred orbeşte în ceea ce comunică domnul Mircea Badea. Recunosc însă că îmi plac multe ediţii ale emisiunii "În gura presei", deşi realizatorul a început să devină plictisitor repetând uneori exagerat de mult unele chestii pe care deja le ştie toată lumea! Am urmărit emisiunea în care domnul Badea a luat în derâdere pe cei din presă care s-au grăbit s-o declare pe doamna Iohannis modestă... întrucât merge pe jos la muncă!

Domnul Badea e adevărat că l-a înţepat şi pe domnul Popescu în acel discurs sarcastic (şi probabil - adică sigur - asta l-a determinat pe editorialistul de la gandul.info să atace la rândul său murdar), doar că sensul discursului domniei sale era următorul: Dacă doamna Iohannis este modestă doar fiindcă merge pe jos la liceu - deşi pot exista nenumărate alte motive (poate e liceul "după colţ", poate trece printr-un parc... chestiuni despre care a amintit şi domnul Badea!) - atunci cum se leagă "modestia" asta clamată de presă cu posesia celor şase case?!

Că a dus sarcasmul mai departe la adresa presei, care etichetează cu emfază pe cineva modest amintind de modul de locomoţie către job, asta e altceva! Are domnul Badea o afecţiune aparte faţă de domnul Popescu, iar sensul afirmaţiei domniei sale e următorul: Dacă doamna Iohannis e modestă doar fiindcă merge spre liceu pe jos, atunci şi domnul Popescu trebuie considerat modest pentru că - deşi şi-ar putea permite o maşină mai nouă - se deplasează prin oraş la volanul unei maşini Dacia "de pe vremea împuşcatului"...

E o modalitate de manipulare domnule Popescu scoaterea din context a anumitor afirmaţii! Dezamăgitor din partea unei minţi limpezi şi logice cum vă autocaracterizaţi!

Or, consider că domnul Popescu n-a răspuns încă la întrebarea pe care o tot repetă domnul Badea: Când anunţă public că site-ul gandul.info şi-a plătit datoriile la stat?! Şi când îşi vor plăti datoriile la stat cei din trustul Mediafax?!

vineri, 29 martie 2013

Sinuciderea unui preambul

Mă dădeam şi eu ieri pe yahoo... când văd asta:
 
Mi-am zis poate că insul ca să-şi deschidă afacerea o fi aşteptat ca tac-su - mare mahăr în judeţ - să crape din propria voinţă şi, în loc să-i ridice mausoleu cum fac ţiganii, l-a îngropat într-o groapă comună - ca pe cei care n-au avut noroc în război - şi cu banii rămaşi şi-a deschis o afacere... Sau a încasat banii de pe asigurarea de viaţă a cuiva şi şi-a deschis o afacere... Speram şi eu la o informaţie interesantă. Când colo: NIMIC! Covingeţi-vă singuri:
N-ai cu cine, mă! Ăştia nu mai respectă nimic. Stroc click-uri din orice, chiar şi din minciună. Sau poate că ar fi mai bine să spun că... mai ales din minciună!