Vânătoarea de electori - faza pe Campionatul European de Fotbal

Acum câțiva ani, când au fost alegeri locale, mamă-mamă ce distracție a fost în campanie. Primeam constant bilețele colorate în care candidații se dădeau în gât unii pe alții.

Vânătoarea asta de electori se vrea una profesionistă. Oamenii se întrec în promisiuni: că ne scapă de câinii comunitari, că after-school, că facilități pentru investitori ca să... locuri de muncă, curățenie cu lapte și miere pe străzi etc. Și toți o să constate după o lună la primărie că nu-s bani, că dificultăți în implementare, că au nevoie de mai multe mandate, că... e mai greu decât pare sau că așteptările noastre sunt nerealiste. LOL Sunt și ei oameni și sigur-sigur pentru cei noi va exista o moștenire grea, care nu-i lasă acum să-și pună în aplicare planurile!

Despre domnul Marian Dragomir am mai scris. Cei care-i dirijează campania se străduiesc să mi-l înfățișeze ca pe un capabil, un minunat creștin, care... poate munci la privat, dar se sacrifică pentru mine la primărie fiindcă vrea să-mi fie bine! Eu îi cred, dar nici ei să nu mai facă!

Ieri... pe seară... a poposit în cutia poștală un pliant cu d-nul Dragomir, care m-a pus pe gânduri.

Față:

Verso:

Bun, și acum care-i legătura?! Că m-a luat pe nepregătite. Mă așteptam la alte promisiuni frumoase. Voiam să văd de ce am să mai râd... când colo... calendarul Campionatului Europen de Fotbal 2016. Asociat cu mecla lu' Dragomir Viorel Marian.

Și apoi mi-a picat fisa: „Aproape de oameni”... creștin... și microbist, bă! Și el se uită la fotbal! De parcă pe mine mă interesează că e om de-al nostru, care crapă floarea soarelui pe stadion. Nu mă preocupă treburile astea. Poate să fie și un extratestru ateu-iluminati-șerpilian în funcția de primar. Dacă promite lucruri benefice și se și ține de cuvânt atunci e cel mai „aproape de oameni”! Populismele lui Dragomir doar mă amuză vag. Fiindcă nu-s chestii interesante precum cele din campania precedentă...

Amintiri din copilăria de suporter

De fiecare dată când aud huiduit în tribună (la televizor mai ales în ultima vreme) îmi aduc aminte de momentele în care fiind băiet stadioane cutreieram şi mă aşezam adesea cu fundul pe spătarul scaunului - de se luam moşii de mine să şed frumos ca toată populaţia care şi-a adus ziar de acasă.

Aveam 10-12 ani pe atunci, echipa locală se numea Dacia Unirea Brăila şi juca în Divizia C, învingând câteodată cu 8/9-0 contracandidate de care n-a auzit nimeni. Mă duceam singur la stadion - nu-i înţelegeam pe ăia care mă târau după ei ca să-i cumpere lu' mă-sa pâine! luaţi-vă, în plm, fraţilor, un câine şi ăla e credincios ca un creştin cu frica lui D-zeu - că era aproape şi eu eram deja iniţiat... fusesem de câteva ori cu prietenii... apoi, când ştiam că e meci, nu aşteptam să aduc oastea cea mare... mă duceam singur!

Îmi amintesc şi acum de senzaţia aia de copil cu teamă de înălţimi când am păşit prima dată pe poata din faţă a Stadionului Municipal din Brăila. În faţă erau ăia care se chinuiau acolo să ducă mingea dintr-o parte în alta a terenului... dar eu nu prea puteam să fiu atent că îmi era teamă să nu calc pe undeva aiurea şi să nu ajung bilă de bowling. Cu timpul m-am obişnuit...

Noaptea trecută, Germania lui Thomas Muller a bătut - cu suportul grav al arbitrului - Portugalia lui Cristiano Ronaldo. Probabil, cavalerul fluierului a fost intimidat de prezenţa lui madam Merkel în tribune şi a acordat 11 metri (cel puţin discutabil) doar Germaniei... că dincolo atacul întârziat era perfect regulamentar când Portugalia nu trebuie să-şi salveze nici măcar onoarea! Dă-i în mă-sa că-s periculoşi. Lasă-l pe Cristiano - care am înţeles că trebuie să facă striptease pe teren înainte de a executa o lovită liberă ca să vadă gagicile şi gheii din tribună ce mândreţe de băiat avem în prim plan... altfel freza nu  e de ajuns! - să prindă puţină vlagă dată de adrenalină - că altfel  părea aşa de sleit de statul la pomană în soarele brazilian că nici să protesteze covingător n-a putut, remarcându-se fotbalistic printr-un dans şi un şut în zid - şi devenea periculos.

Acum înţelege-ţi de ce sunt brazilienii aşa de buni fotbalişti? În plm, priviţi ce condiţii au ăştia... meci de meci.

Şi aşa mi-am amintit eu de copilăria de "suporter". Cum spuneam, aveam vreo 10-12 ani... şi mă găseam în tribuna I a Municipalului. La un moment dat arbitrul - ca un veritabil muist - a dat penalti echipei adverse. Linişte în tribune, eu întreb: Penalti?... aşa părea... linişte totală. Bă, cine deschide corul de huiduieli?! Şi se ridică ăla micu'  de (probabil) 11 ani şi bagă din toţi bojocii un UUUUUUUUUUUĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂĂ! A urmat un moment de confuzie! Am fost şocat de mine şi mi-era să nu devin penibil. Era tot linişte! Clipa aia a ducat ceva şi m-am scoborât la loc în scaun să mă fac mic cât un punct trasat cu creinul pe hârtie, să nu mă zărească vreunul... Dar în urma mea toată lumea a început corul de fluerături şi huiduieli. M-am liniştit şi m-am aruncat şi eu în gloată.

Senzaţia aia că eşti prea devreme, contra timp... Toată viaţa am fost cam prea târziu... în urmă. Atunci am fost eu cel dintâi. A fost ciudat.

Acum nu mă mai duc pe stadion. Am crescut. Nu mai sunt aşa entuziast. Nu-mi mai pasă.

Totul e până la suporteri tată!

Deci (cum s-ar zice, ştiu că nu se începe cu deci... dar trebuie să o spun) e simplu să-ţi faci duşmani printre cei fără minte. Tu-ţi dai seama dacă am ajuns pe baza unui text să fiu înjurat, ameninţat... Cât de inteligent să fii să faci asemenea lucruri? Păi, cam cât câinele care dacă te faci la el... începe să mârâie. Eu nu am spus nicăieri pe blog că deţin adevărul absolut, ci că aici îmi exprim părerea! Dacă aşa mi se pare mie... ce este aşa greu de acceptat? Parcă suntem într-o ţară liberă... mai ales că această opinie nu are de ce să te deranjeze. Că nu vizează pe nimeni în mod direct, ci mai ales un mod de comportare. Ei, nu! Eşti prost dacă spui unui suporter că nu a fost pe atât de gălăgios pe cât s-ar dori. E atât de greu de parcă aş fi spus aici cu nume şi prenume că X... nu a strigat cum trebuie la meci. Şi că se poate să i se ia leafa!
Şi în plus ar trebuie să citeşti textul cu atenţie că nu am fost aşa tranşant. Am lăsat destul de clar o mică portiţă în care am zis că: Bă, poate mă înşel. Deşi se poate să n-o fac... Nu ştiu de ce e aşa greu să accepţi asta!!!
Că dimineaţa asta am primit mesaje de genul... "dacă nu înţelegi sportul nu mai comenta". Ceea ce e cât se poate de drăguţ! Pentru că sportul în sine nu este o activitate lucrativă! Oricine face sport, fără să primească mare lucru de la asta... decât poate nişte satisfacţie interioară că şi-a mişcat organismul şi că s-a descărcat de "energiile negative". În rest, sportul în sine nu înseamnă mare lucru. Când intervine o competiţie... nu intră în vigoare imediat şi regula câştigului financiar! Adică îţi doreşti să ieşi învingător, dar doar ca să-i araţi celuilalt că eşti mai bun. Aşa se întâmplă de fiecare dată când diverse grupuri joacă "pe maidan" fotbal, handbal, baschet şi eu mai ştiu ce.
Poate fi vorba de bani atunci când e un sport la nivel profesionist. Atunci sigur că e important şi aportul financiar pentru performanţă. Şi atunci suporterul joacă un rol important! Că nu am văzut galerii (decât din acestea aşa improvizate) la meciurile dintre cei de pe strada C.A. Rosetti cu cei de pe şoseaua Focşani (dau şi eu acolo un exemplu!). Suporterul intervine atunci când merge la stadion şi plăteşte bilet ca să aibă parte de un spectacol al unor profesionişti. Cei care se ocupă exclusiv de aşa ceva şi o fac bine. Dar... la Brăila din ce ştiu eu... nu se plătesc bilete! Altcineva susţine echipa! Financiar. Că aşa dacă nu ar fi bani la mijloc... nu ar mai fi nici echipă. Buuuuun! Bineînţeles că bani pentru echipă pot ieşi şi din alte părţi decât cei de la spectatorii care cumpără bilet! De unde? Din publicitate. Şi, mă gândesc, de aceea e şi liber accesul la meci... pentru că cineva îşi pune nişte bannere acolo în sală şi ceilalţi fac cunoştinţă cu nişte mărci. Cei care plătesc echipa pentru a-şi face cunoscute produsele şi eu mai ştiu ce... Mă rog... la noi e doar un anume politician care vrea să-şi facă reclamă... şi el susţine şi echipa. Suporterul nu trebuie decât să vină acolo, să vadă meciul... şi bannerele de la sală şi cam asta îi e menirea într-o lume bazată doar pe profit.
Dar... uneori se întâmplă ca cineva să adore mai mult acel sport şi să-şi creeze idoli printre sportivi. Şi vine la meciuri pentru a-şi încuraja activ jucătorii/jucătoarele. Activităţi cât se poate de lăudabile. Şi foarte frumos gestul lor. Dar el nu are de-a face cu sportul în sine, ci cu oamenii de rând. Care caută modele de viaţă, de comportament... de stil de a fi şi mai ales de reuşită în tot soiul de sportivi, actori, creatori etc. De aici însă şi până la fanatism ar trebui să se tragă o graniţă foarte clară... pentru că nu suntem animale. Dacă vii la meci şi crezi că ai strigat din tot sufletul pentru echipa ta... nu văd de ce să te deranjeze faptul că unul... are altă opinie. Dacă lui i se părea că i-a auzit mai clar pe alţii habar nu am cum de se întâmplă aşa ceva. Cred că dacă aş fi spus că Dunărea Brăila a jucat mult mai prost decât Oţelul ieri... aş fi fost sancţionat mai puţin decât dacă... am zis că galeria a fost mai puţin zgomotoasă.
După cum văd... pe suporteri nu-i interesează echipa, ci de ei. Să iasă ei în evidenţă. Cred că asta înseamnă susţinere! Să nu cumva să te iei de suporteri căci cine ştie... Doamne! cât de inteligent să fii să faci asta? Eh, acum să încerci să le explici cum e treaba cu sportul... suporterilor e cam greu.
Mie personal îmi place galeria echipei de fotbal Liverpool. Ăia când încep să cânte se aude şi la televizor! Că încep să cânte toţi! Mi-a plăcut faptul că a strigat toată sala "Brăila" atunci când crainicul striga "Dunărea"... Că se auzea toată sala! Peste ce strigau cei de la Galaţi! Aşa mi-aş fi dorit să aud de la galeria Brăilei mereu.
E greu însă să te înţelegi cu un om care te înjură, te ameninţă şi aşa mai departe. Ăştia intră în roşu de la prostii din astea... am priceput că-ţi verşi frustrarea prin înjurăturile de la stadion... dar lasă-le acolo, nu aduna altele! şi deci textul acesta ar putea să fie inutil. Tot comentarii deştepte o să primesc. Nu ştiam că aşa găseşti oameni care să te citească. Fac o rubrică... comportamentul suporterului. Cei care-ţi dau întâlnire... dar nu se semnează!