cine e boss în școli?

am găsit acest mesaj cifrat notat cu pastă de pix pe cartea de română de clasa a VIII-a:

P.S. dacă eram și eu sclav al clișeelor, aruncam asta online fix după apariția rezultatelor de la testul Pisa - că am imaginea de dinainte de septembrie! 👮

Din tramvai...

Reportaj - că tot merg zilnic cu tramvaiul...

Știți vorba aia: Vorbești aiurea-n tramvai? O știți, normal că o știți...

Eu mă așezasem taman la fundul tramvaiului. Ca un spectator...

Trei copii (cam pe la 12 ani așa), mai măslinii la ten - unii i-ar fi numit pui de șaur, puradei sau ciori - se înghesuiau pe două scaune lipite. Prietenul lor ședea vizavi pe scaunul simplu.

În fața celor trei s-a așezat la un moment dat un cuplu. El - îmbrăcat regulamentar în blugi și jachetă de blugi - purtând o muscață Dragnea style - avea vreo 40 și ceva. Păr încărunțit pe alocuri. Ea - blondă - purta niște pantaloni roșii, care n-o avantajau deloc. Deși erau strâmți pe cur, acesta părea presat cu lopata.

Cei trei magnifici au început să se îndeletnicească fix cu muzica pentru care nația din care fac parte e celebră. Vocalizau și ei pe nas în speranța că exersând zilnic o să ajungă la fel de celebri ca Florin Salam.

Mustăciosul s-a întors de câteva ori spre ei fără să le zică nimic. Cred că în mintea lui avea impresia că privirea lui o să-i facă să se simtă rușinați. Ei, aș! Copiii își vedea de treburile lor artistice, ignorând mustața nemulțumită.

După câteva stații, bărbatul și-a luat consoarta de mână și se pregătea să coboare. Doar că s-a răzgândit. Prea l-au ignorat nesimțiții ăia mici! Așa că și-a lăsat soția iubită la ușă și s-a dus să se războiescă moral cu ei. Le-a fluturat biletele compostate de dânsul prin fața ochilor ca pe niște hârtii cu o valoare incomensurabilă și a grăit:

„Bă - accentuat, ca și cum ar fi urmat niște lucruri nemaipomenit de serioase... să ia aminte dracii la ce spune omul cu mustață că dracii îi ia altfel! - știți ce sunt astea? Copiii se uitau la el nedumeriți... în timpul ăsta omul continua: Voi ați cumpărat vreodată așa ceva? Ăștia mici tot nimic! Nimic... că l-au scârbit în așa hal pe bărbatul mustăcios cu indiferența lor de le-a aruncat biletele în sictir și le-a întors spatele să dispară... să nu-i mai vadă! Asemenea creaturi el nu poate suporta!”

Ca orice gentleman, a luat-o înaintea nevestii ca să-i ofere mâna la coborâre, nu? Doar că ceva-l sâcâia-n mațe parcă. N-a fost suficient de disprețuitor cu niște copii de etnie rromă în ziua aia! Serios acum... trebuia să le mai transmită ceva urgent. Așa că s-a întors spre ei de pe scara de coborâre în stație și a mai azvârlit cu niște înțelepciune morală către nerecunoscători: „Unii mai și muncesc, bă!” și s-a repezit apoi în jos, fericit de propria elocvență.

Numai că domnul vatman (sau batman, cum îmi place mie să-i spun) n-avea timp de războie morale în tramvai... așa că - în clipa când l-a zărit pe caldarâm - a pornit vehiculul de pe șine... Și a închis ușile! Așa că soțioara dragă și cu fundul plat și roșu a rămas blocată în tramvai, iar el, gentlemanul, moralistul, muncitorul, cumpărătorul de bilete de tramvai... singur în stație. Atunci le-a revenit piuitul și celor patru: „Vezi! Dumnezeu!” Soto! S-a făcut dreptate! Dumnezeu șade ca la dispecerat și se uită peste tot pe Pământ și când dă de scene din astea interesante, pune mâna pe telefon și sună un înger - care cere ajutorul unui drac - și crează neplăceri idioților, care se iau la harță aiurea în tramvai cu niște copii.

Prostul nu e prost destul... până nu e și fudul...

Dante peopled his vision of hell with his enemies.

#RandyRomer: #Dante peopled his vision of #hell with his #enemies. #ValiVijelie: Me too, #Professore! Me too!... pic.twitter.com/xIeg9bGBLf

— Golan Trevize (@golantrevize000) August 11, 2015

P.S. Episodul 7, sezonul I din Review with Forrest MacNeil mă ocup!

P.P.S. Știți ce nu înțeleg eu? când întrebi pe cineva ce muzică ascultă... îți spune de la început: „EU NU MANELE! NU... și NU și NU.” plm, cum se face că-s atâția care-ți spun că nu manele și totuși maneaua e muzica populară a României secolului XXI?! Înseamnă că mulți din ăia care declară că nu... de fapt, pe ascuns, în cadrul anturajului primitor... pun Guță, Minune și compania să răsune toată valea. Și mai e un discurs... dacă te iei de gusturile muzicale fine ale unui mediocru... te trimite imediat să asculți manele. Fiindcă prostul a înțeles că lumea etichetează maneaua drept gunoi muzical și el e mulțumit că nu ascultă așa ceva. În schimb bagă house și alte jeguri în venă! Plm, de ce maneaua e alb-negru judecată și celelalte căcaturi cu texte și muzică la fel de infecte sunt în culori?! Da, bă, prostule! Maneaua e nasoală. Da' nici tu nu asculți vreo capodoperă muzicală!

Cum să devii supererou!

Ai trăit în copilărie cumplita dramă de a privi la televizor neputicios?!

Toți idolii tăi de pe vremea când încă acționai ludic cu puța-n praf aveau puteri marfă, iar tu respectai pe nedrept legea gravitației și pe aceea a bunului simț?!

Visezi des că ai Pământul la degetul mijlociu și-l învârți cum făcea Michael Jordan cu mingea de baschet?

Fantezia ta supremă este să micționezi pe gunoaiele societății de la înălțimea unui zgârie-nori?! Uite al dreacu' a început să plouă din senin! Da' tu nimic! Batman, Batman!

Suferi de sindromul Birdman?!

Te-ai antrenat o vară în speranța ca măcar super saiyan să devii?

Practici acel sport extrem... de penibil care poartă denumirea cosplay? (Cum naiba se face că veșmintele stau atât de exact în desene animate, iar pe oameni ordinari nasol?).

Te-ai apucat să citești cărți de ocultism în speranța că vrei prinde măcar un rol episodic în Game of Thrones?

Penibil! Umbli pe căi greșite, tinere padawan! Forța nu va fi cu tine! Iată care este calea, adevărul și viața de super erou:

Nu trebuie decât să îmbraci o cămașă roșie cu însemne Vodafone (nu vreo mantie întunecată) și să fii slugarnic față de șef și, mai ales, față de toți ăia de care ți-e scârbă: bătrâni incapabili de upgrade - care vor să se upgradeze; cocalari care ascultă manelele lui Velea la cel mai nou smartphone; toți ăia nemulțumiți de servicii... sau ăia care sunt mai slugarnici decât tine... Dacă te comporți suficient de lingușitor față de toată lumea - așa cum te învață la cursurile dinainte de angajare - ți se garantează faptul că ai să te metamorfozezi într-un super-erou care o suge cu profesionalism. Un fel de Super-Boc, mic la stat, nalt la sfatul pentru client...

Cocălăreală electorală, un zarzavat de concert în faţa unui supermarket din Brăila!

dansaţi cu noi şalupelor

După un telefon azi... dar lasă asta pe altă dată. Ideea e că m-am ridicat frumos de pe banca din parc şi am mers mai departe. Tot timpul trebuie să treci peste, chiar dacă abandonezi idei, vise şi alte din astea... nu are nicio importanţă, eşti tot tu... cel care se plimbă. Ai capacitatea să faci multe lucruri şi ai idei. Nu pot să vină pe bandă rulantă şi încă să fie şi foarte bune, dar ele apar! Şi asta înseamnă că exişti.
Şi cum mergeam aproape calm, urmărind viaţa din jur... mi-a căzut sub privire un prosop alb-roşu, cu o stemă cunoscută, cu un nume cu mare notorietate: "Dinamo". Lângă el se cocea la soare cel cu "Rapid". Material de şters la numai 15 lei, îmi zic. De şters pe tot corpul... din acela de baie. Şi pentru că se poate întâmpla asta m-am întrebat retoric: de ce nu fac eu hârtie igienică pe care să pun "Dinamo", "Rapid", "Craiova", "Steaua", "Timişoara", etc. Păcat că nu am bani, că aş deveni miliadar investind foarte puţin. Câţiva bănuţi pentru fabricarea hârtiei şi încă ceva pentru printarea ei, plus promovare! Pentru aşa ceva sigur s-ar crea mare îmbulzeală la magazine! Şi aş promova totul cu sloganul: "Şterge-te la fund cu ei!" pentru un succes deplin. Pot să fac şi un clip publicitar cu mai multe variante în care un susţinător al unei echipe să joace rolul celui care se curăţă după ce a fost la toaletă să facă treaba mare. Dacă tot există reclama aceea absolut stupidă cu cei care se screm în faţa camerelor de luat vedere, de ce nu ar exista şi un clip în care se mimează igienizarea în zona anală?
Aş trece apoi la nivelul următor: aş printa pe hârtia igienică nişte scandări de tribună: "...UE (a se citi Uniunea Europeană) Steaua/Dinamo/Rapid/Craiova/Timişoara/etc.!" şi sub sintagma: "Vă punem scandările la fund!" aş începe o nouă campanie promoţională pentru a redresa vânzările sau pentru a le face să crească. La fel clip publicitar, fluturaşi şi mărunţişuri din acestea care să extazieze gibonii. Poate că cea mai căutată frază pe care o voi imprima pe hârtia igienică va fi: "Au, au, au!"... împrumutată de către dinamoviştii din Bucureşti de la spartani. Însă, nu m-aş opri în niciun caz la cele două tipuri de scandări de galerie. Aş inspecta toate stadioanele importante din ţară şi aş fura meserie de acolo!
Următorul nivel va fi reprezentat de către o altă campanie. De data asta mă voi axa pe ceva mai personal: jucătorii, antrenorii, eventual chiar patronii. Pentru un suporter de la Steaua ar fi o împlinire, în momentul de faţă, să se poată şterge la fund cu moaca lui Gigi B., oierul. Cei mai mulţi, însă, vor prefera feţele mai puţin ţepoase ale fotbaliştilor (de obicei golgheterii), deşi nici cu unii antrenori nu m-aş ruşina. Fanaticii care nu-i mai iubesc pe cei de la echipele pe care le susţin vor cumpăra cu mare drag produsul meu. Şi de fiecare dată când voi avea ocazia voi specula astfel de evenimente! O scurtă campanie de promovare şi sigur voi face o avere.
Şi, pentru că în fotbal e ca în viaţă, voi pune în aplicare ideea şi la nivel de viaţă publică: hârtie igienică ce conţine chipul lui Boc, Băse... (deşi e cam aiurea să te ştergi la fund cu Băse...), etc. Totul va culmina cu ceva absolut personal: fiecare individ care doreşte să se şteargă la fund cu imaginea celui mai crunt duşman al său ne va trimite o poză cu acesta, iar noi îi vom livra produsul la domiciu. Bineînţeles, totul se face contra unui preţ mai mare şi mai profitabil pentru mine. Având în vedere că în textele de manele duşmanii sunt entităţi invocate des, iar ţara noastră este una cât se poate de manelistă consider că demersul meu va fi încununat de succes!

P.S. ştiu că brandurile cluburilor de fotbal Steaua Bucureşti, Dinamo Bucureşti etc. sunt branduri înregistrate, iar eu nu aş avea cum să fac un astfel de business pentru că aş plăti mai mult pentru daunele aduse clubului decât aş câştiga (sau poate cine ştie...). Totuşi pe Planeta mea e posibil orice... şi soare în timpul ploii şi cutremur în cer... orice! Asta mă face să cred că exist. Pur şi simplu.