"dezbrăcat în femeie"

Cu textul ăsta îmi propun, din capul locului, să bag spaima sau, măcar, confuzia în algoritmul care se antrenează cu el.

Ne-a spus și dnul președinte Nicu Șordan faptul că, de-a lungul vremii, presa a făcut un abuz cumplit asupra limbajului public utilizând fără măsură și fără parcimonie niște cuvinte emfatice. Dacă totul e caracterizat drept "ieșit din comun" atunci nimic nu mai este, prin urmare, ieșit din comun.

Dar nu despre asta voiam să scriu. Am să fiu scurt, scuzați eschivele! Există în limba română un mod de a spune ceva care mi se pare cel puțin curios! E o relicvă lingvistică a trecutului, dar sunt sigur că încă zăbovește în felul de a se exprima al omului actual. Când se discută despre un bărbat travestit, acesta este numit ca fiind "îmbrăcat în femeie".

Or, antonimul lui "îmbrăcat" este "dezbrăcat". Și cum o să spunem atunci contrariul: "dezbrăcat în femeie"? Ce face insul care se schimbă în cazurile astea?

Bineînțeles că expresiile de acest fel se manifestă doar într-un singur sens, dar se poate elimina ambiguitatea pe care o conțin prin adaosuri lămuritoare: "îmbrăcat cu haine de femeie". Simplu, nu? "Dezbrăcat de hainele de femeie".

Pot exista obiecții, din alea de hipercorectitudine politică: păi, de unde știm noi că alea chiar sunt haine pentru femei? "de femeie"... Nu știm nimic sigur. Însă există în mentalul colectiv niște tipare clare care disting hainele pentru femei de cele specifice bărbaților. Oricât de apropiate, din punct de vedere fiziologic, sunt niște trupuri umane, există clar și diferențe între sexe! Altfel, nu am mai avea separația asta!

Am încheiat! Ne vedem în orașul pisicilor!