Se afișează postările cu eticheta Bufonul din Leicester. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Bufonul din Leicester. Afișați toate postările

duminică, 16 martie 2014

Magician să fii, baftă să ai

Dacă-l priveşte pe Shaun Murphy - rozaliu şi binedispus - nu ai cum să nu realizezi că seamănă leit cu un personaj de desene animete! Ar putea foarte bine să fie aşezat într-un serial din "The Looney Tunes Show" împreună cu Bugs Bunny, Duffy Duck şi Porky Pig, iar lumea să nu remarce vreo inconvenienţă. În fapt, un alt mare sportiv nu a văzut ridicolul situaţiei şi a acceptat să joace într-un film alături de personaje precum Bugs Bunny şi Duffy Duck. E vorba de Michal Jordan. Aşa că, în cazul în care reprezentanţii companiei Worner Bros sunt pe recepţie şi doresc să realizeze un desen animat despre snooker, nu ar trebui să-l aleagă pe Ronnie O'Sullivan ca erou, ci pe Shaun Murphy! Pentru că se potriveşte mai bine.

Adversarul său de astăzi - Mark Selby, căruia i se mai spune the Jester from Leicester (adică Bufonul din Leicester) - pare mai degrabă un adolescent întârziat. Are freza aia la modă şi e căsătorit cu o femeie ceva mai în vârstă... semn că (aşa cum spune psihanaliza) îi trebuia o mama mai sexy... în braţele căreia să-şi culce visele.

Toate ca toate, prima parte a finalei de la Haikou World Open 2014 a fost de partea Magicianului... care nici nu ne-a lăsat bine să ne dezmeticim că avea deja la pauza dintre primele două reprize un confortabil 4-0. Mark Selby a revenit mai vioi (după ce și-a scos mănușa - o fi aruncat-o sau s-a decis să nu mai joace cu mănuși?) şi a făcut 4-2, dar repriza a a doua a sesiunii întâi s-a încheiat cu 3-2 pentru Murphy... deci după prima sesiune scorul era 7-2!

Un 3-1 după pauza mare l-a menținut pe Selby în meci. Fără însă ca el să facă mare lucru, ci doar speculând greșelile adversarului - ducând scorul la 8-5. În repriza a doua a sesiunii decisive, Selby n-a mai putut lua decât un singur frame, iar Magianul a reușit să închidă partida cu 10-6.

Ultimul joc a fost cel mai spectaculos. Selby s-a luptat pentru cele trei snookere de care avea nevoie... a obținut două dintre ele, însă doar cu bila roz și cea neagră pe masă... e greu să emiți pretenții. Rămân doar amintirea spectacolului din acest ultim joc și discursurile de final... Restul e uitare.

Ca fapt inedit: Selby a decis să pună la bătaie propriul pet cu apă... pentru că trofeul dispăruse! Comentatorii de la Eurosport au bănuit că Mark Allen ar ține prea mult la el și nu ar mai dori să-l înapoieze. Teoria mea e ceva mai simplă: chinezii l-au confiscat pentru a-l falsifica. Și nu au avut suficient timp ca să pună la punct toate detalii...

luni, 25 aprilie 2011

Bufonul din Leicester l-a scos din competiţie pe Stephen Hendry

Şi... probabil şi din competiţiile de snooker.
Nu, nu sunt surprins... Mă aşteptam să piardă Hendry. Deşi în acest meci nu a fost numai vina lui: Mark Selby a realizat vreo şase break-uri de peste 100 de puncte în acet meci. Hendry doar unul. Selby a fost jucătorul mai bun... şi se vede treaba că ce spunea pe 19 aprilie pe blogul său cum că se simte într-o formă de zile mari, că se simte bine din punct de vedere fizic şi psihic... se adevereşte.
Meciul ăsta a fost extrem de spectaculos: Mark Selby a rescris istoria la Crucible fiind primul jucător care realizează şase break-uri de peste 100 de puncte într-un singur meci. Însă nu numai asta îl face un meci mare: Selby în jocul cu numărul 12 i-a luat frame-ul din mână lui Hendry şi a încheiat sesiunea a doua la scorul de 12-4, nu 11-5... cum s-ar fi întâmplat cu majoritatea jucătorilor. Bufonul din Leicester ajunsese să mai aibă nevoie de nu mai puţin de patru snookere pentru a reuşi să întoarcă soarta jocului. Majoritatea sportivilor ar fi cedat... era un avantaj mare... ce mai conta? Dar Selby l-a bătut prieteneşte pe umăr pe Hendry în sensul că se scuză pentru norocul avut (căci a avut şi şansă), şi-au adresat amândoi amabilităţi şi au zâmbit... dar Hendry a fost executat cu sânge rece. Până la urmă aici suntem la profesionişti şi nu e loc de milă - nici măcar faţă de cel care a fost de şapte ori campion mondial (şi e considerat pe bună dreptate a fi poate cel mai mare jucător de snooker din istorie) - iar Mark Selby a fost cel care a trebuit să predea această lecţie. Râdem, glumim, dar nu părăsim incinta până nu dispar toate bilele de pe masă! Până la ultima bilă a jucat şi a făcut-o excelent: chiar dacă la un moment dat a comis un fault de şase puncte şi se întorsese de unde plecase (adică iar avea nevoie de trei snookere). El a continuat să creadă că se poate... şi m-a făcut să-mi pară rău pentru Stephen Hendry. Căci e normal să fie dificil să pierzi în felul acesta. E dureros... şi s-ar putea ca acesta să fie ultimul joc al lui Hendry la Crucible. Regele se va retrage probabil... după cum însuşi declară:
"În primele două sesiuni ale meciului am fost cam pe din afară, iar Mark a fost grozav - de fiecare dată când venea la masă nu-mi rămânea decât să-mi pun tacul deoparte căci nu părea să comită vreo greşeală. Îmi voi decide viitorul în vara asta, nu doresc să mă grăbesc deocamdată în acest sens. Încă am jocul la mine, dar nu mai am încredere în mine să intru în competiţie cu aceşti noi băieţi. Dacă nu ai cu adevărat încredere că poţi să câştigi e cam greu să te lupţi. Fără victorii nu poţi avea încredere în tine. O victorie nu schimbă foarte tare situaţia, dar îţi dă încredere. Iubesc să joc pe arena de la Crucible, dar mi-e foarte greu să vin aici fără să cred cu adevărat că pot să obţin trofeul. Dacă nu ies victorior şi nici măcar nu am încredere că pot să fac asta, atunci nu pot să mă bucur de joc. Mă bucur totuşi că nu am fost învins în două sesiuni, că am putut să joc până în ultima zi a acestui meci.
Dacă Stuart (Bingham - n.m.) îl va învinge pe Ding şi eu am să ias din top 16 asta va influenţa cu siguranţă ceea ce se va întâmpla apoi. Aş făcut la fel chiar dacă cineva mi-ar fi spus acum 26 de ani că am să vin aici în fiecare an şi am să reuşesc să câştig chiar şapte titluri mondiale, apoi am să părăsesc aces joc. Am câştigat de şapte ori titlul mondial, ceea ce e un record, snookerul e singurul lucru pe care ştiu să-l fac. Voi rămâne implicat în snooker, dar mai am unul sau două chestii în mintea mea. Chiar dacă nu am să mai joc voi rămâne implicat în acest sport. Chiar dacă am momente mai puţin bune, să ştiţi că nu am fost un jucător slab!" - şi-a încheiat Hendry discursul. Nu! Nu ai fost... şi vei rămâne pentru cei care cunosc acest sport o legendă. Păcat că poveştile trebuie să se încheie. Şi uneori atât de dureros pentru cei implicaţi: pentru că ştiu că e greu să fii executat cu sânge rece. Dar poate că e mai bine aşa... Hendry a spus mereu că se gândeşte la retragere. Aş spera ca acest duş rece administrat de Bufonul din Leicester să-l motiveze pe omul acesta cu atât de mult bun simţ (şi-a cerut scuze în faţa lui Joe Perry în meciul precedent după ce a ratat complet o lovitură, iar bila a ajuns în buzunar şi putea să-şi continue evoluţia la masă) şi un talent adevărat. Poate că nu erau aceeaşi jucători atunci, dar cu siguranţă Hendry a fost cel mai bun dintre toţi. Îmi pare rău că trebui să vină şi astfel de vremuri... Pe el îl doare rău astfel de înfrângeri şi din bun simţ şi pentru că nu mai are încredere în el însuşi - şi e foarte greu să nu mai crezi în tine - sunt convins că deja a luat decizia de a se retrage.
Pe de altă parte Selby a spus: "Stephen este un om important pentru acest sport şi nu-mi doresc să-l văd retrăgându-se. Când e în mână pare la fel de imbatabil ca întotdeauna. Am jucat cu el de câteva ori în ultimii ani şi jocul lui a fost mereu la înălţime. El a ridicat atât de mult ştefeta în acest sport. Eu am dominat doar în acest meci, pe când el a dominat ani la rând. Pentru mine rămâne cel mai mare jucător din toate timpurile care a întrebuiţat tacul la masa cu postav verde. Când era pe cea mai înaltă culme a carierei sale avea şi o încredere de nezdruncinat, acum însă pierde şi în faţa adversarilor pe care crede că ar putea să-i învingă. În trecut ştiai că dacă vine la masă şi poate ataca sigur va închide jocul, dar azi îţi spui că cine ştie: 'Poate mai am o şansă'. Trebuie să fie foarte greu pentru el faptul că nu poate să mai aducă în faţa publicului cel mai bun joc al său. Iubeam să-l văd în acţiune pe Jimmy White, dar idolul meu în materie de snooker a fost şi va rămâne Stephen cu siguranţă." - a încheiat frumos şi cel care l-a învins categoric azi... pe cel mai mare jucător de snooker din toate timpurile cu scorul de 13-4!

Sursa declaraţii: http://www.worldsnooker.com/