Demos - dezamăgirea modernă socialistă

De ceva vreme, Dragoș Pătraru invită la dialog diverși oameni politici mai cunoscuți sau mai puțin cunoscuți. Toate astea se întâmplă la „Cafeneaua Nației”, o subsecțiune a emisiunii oficiale „Starea Nației”, subsecțiune care tinde însă să devină o emisiune independentă de interviuri.

 

Săptămâna trecută au fost prezenți la „Cafeneaua Nației” doi reprezentanți ai partidului Demos, Andreea Petruț și Claudiu Crăciun. N-am urmărit discuția până la capăt, fiindcă oamenii - poate bine intenționați - băteau câmpii cu grație. Ideea de a veni la interviu în tandem femeie-bărbat - pentru a demostra că Demos e un partid care oferă șanse egale atât bărbaților, cât și femeilor în politică și administrație - mi s-a părut drăguță. Dar nu foarte eficientă dacă Andreea îl căuta într-una cu privirea pe Claudiu.

Din cele aproximativ 45 de minute pe care le-am urmărit din interviul menționat am desprins următoarele chestii:

1. Demos nu-și cunoaște publicul. Andreea Petruț a rostit de multe ori „influenceri”, care asociază în discursul lor politica de stânga cu socialismul comunist. Prin urmare partidul acesta se adresează tot unor corporatiști din urban, inși care se vor simți mult mai reprezentați de USR și PLUS.

2. Demos nu are nicio idee concretă despre ce să punem în locul a ceea ce există acum. Claudiu Crăciun a repetat că politica actuală e falimentară pe temen lung. E adevărat că nu se pot susține bugetele țărilor pe fabrici vremelnice de confecții și cablaje auto, fabrici în care lucrează oameni necalificați. Exploatabili și exploatați. Avem nevoie de echitate și solidaritate socială. Dar... cum se face asta concret... omul n-a răspuns. Dragoș Pătraru s-a pus perfect în pielea unui angajator care vine în România pentru că face profit mare angajând oameni necalificați. Nu poți să te bazezi pe tipul ăsta de afaceri, dar plecarea lor din țară ar lăsa pe drumuri multe familii! Cum faci să nu se întâmple asta? Sau cum îi ajuți pe cei ajunși în punctul ăla? Demos n-a răspuns concret la întrebarile astea prin intermediul niciunei voci aflate pe canapeua de la „Cafeneaua Nației”. Cel puțin nu în intervalul de timp în care am urmărit eu convorbirea celor trei!

3. Andreea Petruț s-a lăudat că l-a cunoscut pe Claudiu Crăciun la protestele împotriva exploatării de la Roșia Montană. Avem de-a face iar cu o legătură cu hipsterii din urban, mai atrași de ideile de dreapta. În plus, nu i-am văzut deloc pe foștii activiști de la Roșia Mondană în stradă anul trecut când în Cațavencii apăreau informații documentate despre felul în care petrolul și gazele naturale din Marea Neagră erau concesionate pe trei tinichele unor corporații. Tot în Cațavencii am găsit informații despre cum emoția pricinuită de protestele împotriva exploatării de la Roșia Montană era transformată în bani prin jocul la bursă. De oamenii care aveau tot interesul ca protestele să aibă efect... Experiența în contestarea amenzilor date de Jandarmerie nu te face un politician strălucit.

Vaccinofobie

Îmi desfășor activitatea - cam vreo 2-3 ore pe zi în timpul săptămânii - într-un mediu cu oameni foarte diferiți de mine. Când o să se termine totul, o să mă simt eliberat. Simt uneori o presiune care mă împinge să ridit tonul.

Unul dintre distinșii mei colegi e un caz superspecial. Nu doar că e un ins sfertodoct, ultrareligios, sexist, homofob și fan al conspirațiilor mondiale, dar simte nevoia să fie și militantist! Trecând pe lângă o imagine înrămată cu Bill Gates, ipochimenul s-a lansat într-un atac frontal asupra creatorului Microsoft: „Ce mare escroc e ăsta”. Prostia mea m-a împins să-l întreb și de ce face asemenea afirmații. Răspunsul a fost: „Vrea să extermine populația”. Da? Cum? „Prin vaccin”. LOL

Nu știu cum a ajuns la concluzia asta, dar discuția s-a mutat pe subiectul vaccinuri. Sincer, nu-i pot răspunde pe loc omului, fiindcă practică un fel de ping-pong argumentativ din ăsta pervers. Ba bombardează omul cu informații care par că-i susțin lui cauza, ba apelează la sentimente când îi place lui. „Dacă ar muri copilul tău după vaccin, crede-mă că nu ai mai vorbi așa”, îi zice unei colege.

I-am zis că eu nu pot să susțin propaganda împotriva vaccinului. Argumentul suprem e ăsta: funcționează!!! Așa au fost eliminate de pe planetă pentru specia umană multe boli foarte periculoase! Și mi s-ar părea de bun simț ca, înainte să militezi pentru o cauză, să-ți pui convigerile la îndoială. Să cauți informații și de la ăia care susțin un punct de vedere contrar! „De ce propagandă? Informații... am acasă două DVD-uri cu un film, de pe youtube, cu subtitrare făcut tot... dacă vrei ți-l aduc”, încearca el să mă contreze. Deci a văzut el un film pe tema asta și a înțeles adevărul suprem. Nu i se pare deloc de bun simț să caute și alte confirmări. I-aș spune că până și Isus și-a pus la îndoială convingerea, ba a acceptat să moară. Așa și-a dovedit și sieși că nu e doar un simplu om. I-am mai sugerat odată să caute și alte surse de informare, fiindcă el are doar convingeri. Dar... așa sunt ăștia mai bătrâni. Cred că le știu pe toate. Nu știu cum de m-am pomenit să fiu cel mai tânăr din grup.

„Din 2 milioane de copii vaccinați au murit 200 în China”. Tragic, ce altceva să zic? Doar că nu s-a întâmplat așa, ca din vorbele lui. Totul s-a petrecut într-un interval de timp mai lung, nu au fost vaccinați 2 milioane de copii într-o secundă, iar în următoarea 200 erau deja morți! Nu. Sunt de acord că e de dorit să nu moară nimeni! Dar știi care e problema cu militanții anti-vaccin? Ei ignoră complet cazurile copiilor care au beneficiat de pe urma vaccinului, imunizându-se, și se axează doar pe ăia care au murit (poate că nici nu e din cauza vaccinului) sau au autism (iarăși... fără să existe teste exacte în domeniu).

Tipii de genul ăsta nu vor ca oamenii să facă cercetări amănunțite în domeniul medical de care discutăm. Ei nu vor ca specia noastră să beneficieze în continuare de pe urma imunizării, ci vor ca oamenii să nu-și mai vaccineze progeniturile pentru a le face slabe în fața unor boli mortale! Și merg cu prostiile lor până în pânzele albe!!!!!! Că se pun mercur și aluminiu în vaccin... „Ia joacă-te tu cu miște mercur” sau „Ia să mănânci tu niște aluminiu”. I-aș putea spune că și radiațiile sunt superpericuloase, dar se folosesc cu succes pentru radiografii sau tratarea cancerului în anumite stadii. El nu întreabă un doctor ce e cu mercurul sau aluminiul din vaccin (dacă există așa ceva... că nu am cercetat cauza). Dar îmi aruncă mie informațiile astea ca să mă covingă să nu-mi vaccinez copilul. Sau să nu mă vaccinez eu.

Există povești de viață celebre (din lumea oamenilor mai civilizați decât noi), în care, după ce o familie a pierdut un copil, numele copilului decedat a devenit portdrapelul unei cauze. Au fost create fundații ce purtau chiar numele copiilor morți, iar familia a găsit un mod inteligent de a se împăca, pe cât e posibil, cu durerea. Asta îți oferă și un scop în viață! Ajutând pe ceilalți să nu mai pățească exact ce ai pățit tu, devii și tu un om mai bun. În ochii tăi. Dacă la nivel social există interes pentru ca vaccinurile să devine mult mai sigure, atunci se va găsi o echipă de cercetători care să susțină cauza asta și oameni care o să doneze bani pentru ea!

Totul e foarte simplu: i-am sugerat că ar trebui să facem cercetare în domeniul vaccinului. Doar că insul nici n-a vrut să audă de așa ceva. El nu vrea ca oamenii care au murit să n-o facă în van. Să vedem cum putem să facem ca vaccinul să nu mai fie respins de niciun organism. Să cercetăm pentru a aduce cunoașterea mai departe. Și să avem soluții din ce în ce mai bune.

Nu, nu se poate asta! Gospodarii autosuficienți preferă să discretiteze orice lucru care și-a dovedit utilitatea de-a lungul timpului. Ei nu vor binele oamenilor, ci vor să se întoarcă lumea la valorile evului mediu! Or, asta nu se mai poate, dragii mei!

Liceul în scara de bloc

Pe vremea mea (bă, iată că am îmbătrânit și eu)... aveam lângă liceu un băruleț căruia dirigul îi zicea „Cireșica”. Tot atunci căpătasem și un coleg care petrecea unele ore de curs acolo. După ce pierdea câteva ceasuri la mese, se întorcea printre pupitre și răspândea un perfect damf de alcool. Omul nu și-a căpătat faima direct pentru că puțea aiurea în timpul orelor de curs, ci ca urmare a unei razii a poliției la „Cireșica”. Prins în fapt, a mărturisit în fața camerelor de luat vederi de la Antena 1 că el avea ore vizavi, doar că emoțiile îl compleșiseră și a simțit nevoia să se relaxeze lingând la o sticluță de vodcă. Fără alcool, viața este greu. De atunci, profele de franceză, care veneau la noi suplinind titulara, purtau cu dânsul conversații de genul:

„- Pe tine te știu deja.

- De unde?

- Eh, ești celebru...”

Întrucât am revenit oarecum la statutul de licean (eh, mă alint și eu să cred că am încă 16 ani... fiindcă deja au trecut încă pe atât de atunci) am descoperit următorea foaie pusă pe la toate intrările de la Liceul „Panait Istrati” Brăila:

Adică, vedeți. E o treabă asumată. Are semnătură și ștampilă! D-na profesor Panait Gabriela (și director pe deasupra) n-a văzut nimic ridicol în a cere elevilor (în scris) să nu mai șadă în scările de bloc din preajma liceului în recreații. Că liceenii sunt niște ființe docile care imediat se conformează când li se cere ceva. Mai ales când o faci pe un ton de rugăminte! S-au dus vremurile când poliția hăitua elevii în baruri, acum o să-i alerge prin scările de blocuri ca să pună filmările pe youtube. LOL

Nu știu ce materie predă d-na Panait, dar nu s-a găsit în tot liceul ăla vreo profă de română care să observe că în textul de mai sus s-a strecurat o pârdalnică de virgulă care nu ar trebui să fie acolo??? Între regentă și completivă nu se pune virgulă! Eh, poate d-na Panait predă, precum d-nul Genunche, altă materie, nu limba română, deci d-na Andronescu are să o ierte pentru imprudența de a nu-și consulta colegele sau colegii de specialitate... Ce colege are și d-na Panait! Să n-o anunțe nimeni... Și n-a existat niciun elev mai isteț pe acolo? Putea merge în biroul doamnei director să o șantajeze! Dacă nu primește doar 10 până la absolvire, atunci o să divulge întregii școli proba care dovedește faptul că directoarea școlii este analfabetă... O să-i târască în noroi numele și reputația aia mică... dacă nu se conformează! LOL

P.S. Culmea e că, în calitate de oarecum licean, am în „clasă” un alt bețiv. Și ăsta e din ăla care, în clipa în care se îmbată, are tupeul să-i spună profei la telefon că el e „donator de spermă”, deci (așadar și prin urmare) nu poate să se deplaseze până la curs.

Cum să creezi un Watermark în Excel 2007

Voi face prezentarea pe o factură imaginară creată în Excel 2007.

1. Click pe Insert, apoi click pe WordArt:

2. Alegeți o variantă la întâmplare din opțiunile WordArt (puteți să personalizați totul mai târziu):

3. Scrieți în caseta text care apare pe ecran cuvântul/cuvintele pe care doriți să le utilizați ca Watermark (în cazul meu puteți vedea că am tastat „Antet Personalizat”). Apoi click pe Format, după care click pe Text Effects și la urmă click pe Transform pentru a personaliza modul în care va apărea Watermark-ul pe pe factura dată (unde alegeți una din versiunile care vă satisface; puteți să alegeți și alte efecte pe care să le aplicați, dar mai bine vă limitați ceea am arătat aici):

4. Trageți cu ajutorul cursorului mouse-ului de marginile care încadrează textul (ținând butonul stâng apăsat) pentru a mări textul (sau nu... nu e 100% necesară această opțiune, contează doar intenția voastră). La mine după operațiunea asta totul arată cam așa:

5. Pentru ca text să nu acopere pe vecie factura dată trebuie să-l facem „transparent”. Prin urmare: click pe săgețica din dreapta jos de la WordArt Styles pentru a deschide fereastra Format Text Effects. În noua fereastră alegeți Text Fill, Solid Fill și apoi ajustați gradul de Transparency (eu am ales 78%... puteți să urcați sau să scădeți valoarea asta în funcție de necesități; de asemenea, la Text Outline alegeți No Fill; vă puteți juca acolo și cu alte efecte - aici nu facem apologia lor, ci doar creăm un simplu Watermark):

6. La examinare, factura mea imaginară va arăta astfel (ca să o examinați înainte de imprimare: click pe butonul Microsoft Office (stânga sus), plasați cursorul mouse-ului pe opțiunea Print, apoi click pe Print Preview (acolo ajustați modul în care arată pagina pe care trebuie să fie imprimată factura)):

Cum să pui emoji în chat-ul din jocurile Roblox

Știm cu toții că un chat fără emoji e ca haleala fără sare. Anost. LOL N-am găsit altă comparație. LOL A fost realizat chiar și un film despre emoji (pe vremea mea, emoticoane), The Emoji Movie... așa de populare sunt creaturile astea.

O să intru direct în subiect:

1. Intri pe site-ul emojipedia:

2. Alegi de acolo ce emoji vrei să utilizezi (în cazul meu e vorba de un emoji care râde cu lacrimi, nenorocitul):

3. După ce ai ales emoji-ul pe care vrei să-l utilizezi în chat-ul dintr-un joc Roblox, dai click pe opțiunea Copy (exact ca în imaginea de mai sus).

4. Intri apoi chiar pe Roblox și încerci să joci ceva ce-ți place (în cazul meu, Lumber Tycoon 2 - nu e cel mai interesant joc, dar, nefiind popular sau bine realizat, nu are nici trișori, iar serverele sunt destul de răsfirate și poți să comunici ușor), iar atunci când găsești pe cineva căruia vrei să-i transmiți ceva o poți face utilizând și emoji-ul pe care l-ai copiat de pe emojipedia (click pe chat și când vrei să pui un emoji apeși CTRL+V):

5. Dacă vrei să inserezi mai multe tipuri de emoji - cum am făcut eu mai sus - mergi din nou pe emojipedia, alegi alt emoji, dai din nou click pe opțiunea Copy și te întorci pe jocul Roblox ales și folosești pe chat din nou CTRL+V. Sigur, e o variantă anevoioasă... fiindcă trebuie să faci mereu drumul emojipedia - fereastra jocului Roblox, dar te poți lăuda că utilizezi emoji, pe când ceilalți doar cuvinte.

Spor la trolling! 👺👺👺👺