Cum să scapi de eroarea HRESULT 0x8000222 când instalezi .NET Framework 4.0

Sâmbăta trecută, recunosc, am dat-o în bară de două ori... în aceeași zi! O dată în discurs (care nu era pregătit de nicio culoare), cealaltă pe partea tehnică, frățică! Taman acolo unde credeam eu că sunt mai în putere (de parcă ar fi prima dată! și nici nu mă învăț minte!).

Ca să mai spăl din rușinoasa înfrângere suferită – deși lucrul ăsta nu-mi aduce șansa îndărăt – am să vă spun cum scăpați de eroarea HRESULT 0x8000222 pe sistemul de operare Windows 7 (ei, ne-am dat dreacu’! am trecut și noi la nivelul de civilizație tehnologică acceptat de majoritate – deși, din ce am citit eu, lansarea Windows 10 e un semnal clar cum că Microsoft ar dori Windows Vista și 7 afară), atunci când încercați să instalați .NET Framework 4.0. O să fie un pic înfricoșătoare situația, dar la mine a mers de minune...

Ce aveți de făcut:

1. Click pe butonul Start (mă rog, Windows) din stânga barei de sarcini;

2. Tastați cmd în zona liberă a meniului ce se deschide;

3. Veți observa pictograma Command Prompt – are denumirea cmd.exe;

4. Click dreapta pe această pictogramă, după care alegeți opțiunea Run as Administrator;

5. Va apărea o fereastră neagră – care amitește nostalgicilor de viața cu bătăi de cap a anilor ’90 – în care prima linie este: C:\Windows\system32>;

6. Tastați următoarea comandă: net stop wuauserv și Enter pentru a opri serviciul automat Windows Update (actualizare Windows);

7. În continuare, tastați următoarea comandă: ren %windir%\SoftwareDistribution SoftwareDistribution.old – pentru a redenumi SoftwareDistribution;

8. După care tastați comanda: net start wuauserv – pentru a reporni serviciul automat de actualizare Windows;

9. Tastați: exit și încercați din nou să instalați .NET Framework 4.0.

Succes!

Pentru final o să vă ofer o dispută ridicolă de pe youtube. El este un tip care face bani mințind cu nerușinare și spunând că asta se numește umor (mai pune și niște ecuații pe care poate înțelege doar un student la automatică LOL):

În loc să zâmbească și să nu mai intre în contact niciodată cu personajul respectiv, există un individ care răspunde la „gluma” asta cu o explicație serioasă – era la mintea cocoșului pentru cine are nițel creier că dacă nu trece niciun curent prin firul ăla pus acolo ca decor... nu se petreace nimic, dar omul ține să facă și el bani pe net prin explicarea evidențelor într-un filmuleț mai mare de câteva ori decât originalul:

Cristian Tudor Popescu a exagerat; Mircea Badea a recționat preponderent emoțional, deci a exagerat la rândul său

Am urmărit zilele acestea „disputa” de la distanță dintre cei doi mari formatori de opinie din țara noastră. Și... nu pot să fiu de acord în totalitate cu niciunul dintre dânșii:

1. În primul rând, domnul Cristian Tudor Popescu a exagerat atunci când a spus faptul că cei care își iau informație doar de la Mircea Badea trăiesc într-o realitate paralelă. Cred că dânsul a vrut să spună că e periculos să cauți o părere într-o singură direcție! Pentru că tot dânsul remarca - pe bună dreptate - că unii oameni se informează doar de la Mircea Badea! Lucru care ar trebui să-l preocupe și pe domnul Badea, întrucât... ar putea să-și pună întrebarea oare ăia care se uită doar în gura lui... gândesc sau nu cu propriul creier. Deși... Mircea Badea se apără cu faptul că dânsul nu vrea să fie reprezentativ pentru toți românii! Și că poate fi omorât cu telecomanda, nu obligă pe nimeni să-i urmărească emisiunile. Ceea ce e într-un fel corect. Dar... oare dacă se identifică prea mulți cretini cu ceea ce spune... nu e chiar nicio problemă?

2. Domnul Mircea Badea l-a acuzat, pe nedrept, noaptea trecută pe editorialistul de la gândul.info de faptul că afirmase că nu știe ce-i aia jurnalist, ca și cum această specie e așa eterică, divină; dar, cu toate astea, poate da lecții de jurnalism. Citez textul cu pricina: „dl Badea mă somează să spun ce este jurnalismul şi să dau exemple de jurnalişti. Din păcate, nu pot să fac asta în stadiul de descompunere la care a ajuns presa; pot, în schimb, să spun ce nu e jurnalism.” Cred că domnul Popescu nu poate să ne ofere niște exemple concrete de adevărați jurnaliști... pentru că presa actuală nu este un mediu propice pentru astfel de observație. E ca și cum te-ai duce la circ să faci observații cu privire la comportamentul natural al leului. Sau chiar la zoo... Dar domnul Popescu dă exemple în sens contrar: adică ce anume nu e jurnalism: argumentul ad hominem e unul din ele. Mircea Badea obișnuiește să mai comenteze și fețele celor pe care-i critică. Ceea ce nu mi se pare corect. Adică, pe lângă faptul că e băsist/ă - ceea ce poate să fie - mai e și urât/ă, gras/ă sau eu mai știu cum!

3. Din păcate, domnul Popescu omite din sfera jurnalismului... o categorie pe care - după cum amintea și Mircea Badea - chiar dânsul o practică: jurnalismul de opinie! Există tratate de jurnalism în care cititorilor li se amintește faptul că, în spațiul european, se preactică mai mult acest tip de jurnalism, decât cel legat de informare (acela care dă știri brute, fără să ofere și o părere cu privire la ele) - cel specific lumii de peste marea „baltă”, lumii din Statele Unite. În emisiunea „În gura presei”, Mircea Badea își exprimă părerea - de cele mai multe ori cu argumente relevante! - cu privire la evenimentele pe care dânsul le consideră importante pentru ziua în cauză! E adevărat că mai face și unele gimbușlucuri - și nu mă refer la privirea tâmpă pe care o ia uneori ca să imite un bou sau la datul din mâini, gestică etc. Nici măcar la faptul că a demonstrat în emisiune că se descurcă la mânuitul unor bețe... Ci mă refer la momentul în care a dat foc unor bărcuțe sau la momentul în care l-a imitat pe acel jurnalist, care a aruncat cu pantofii în Bush. Gesturi care nu mi s-au părut mie amuzante. Din punctul meu de vedere Mircea Badea face un mixaj reușit între jurnalismul de opinie și stand down comedy-ul de care e acuzat. Nu toate emisiunile dânsului sunt de râs, cum nu sunt toate seriose. În funcție de starea de spirit, căci e greu să faci emisiune zilnică.

4. Nu cred că domnul Popescu l-a numit prost - indirect - pe domnul Badea! Cred în sinceritatea domnului Badea! Dar dânsul interpretează eronat unele afirmații pentru că reacționează mai mult emoțional și e încăpățânat, dorind să ne arate că are tot timpul dreptate. Prin urmare exagerează în unele privințe... nu pentru că ar fi prost, ci doar se simte poate lezat când nu ar trebui să facă asta. Dar și domnul Popescu a făcut unele afirmații, care sunt interpretabile (când a spus că Badea nu mai poate fi oprit prin sancțiuni CNA!) și a exagerat când a spus că Badea poate induce o realitate paralelă. Badea e inteligent și merită ascultat, fără însă să i se ia de bune toate ideile. Pe sistemul „Aveți încredere în fratili vostru, că de aici de la măsuță nu am dat-o de gard de prea multe ori.” Acesta nu e niciodată un argument foarte solid!