Temă de clasa a III-a

A reînceput şcoala. Iar eu, uneori, sunt nevoit să „motivez” un drac de-a III-a „să-şi facă” temele. Leneş nevoie mare, nu poate să scrie fără companie. Moamă şi când se apucă de asta să-l vezi ce tertipuri are ca să tragă de timp: ba trebuie să meargă la baie (îl vezi că vine după un minut şi-l întrebi dacă a rezolvat... iar el spune că n-a mai fost cazul), ba îi e sete, ba îl doare mâna, ba trebuie să afle ce e ăla un tsunami, care e teoria mea despre dispariţia dinozaurilor, ce înseamnă cuvântul cutare, cum ar fi dacă aş ajuta-o şi pe var-sa să scrie etc. (tre’ să am multă răbdare cu el LOL – oare aşa eram şi eu?!!! :| numai că eu nu aveam nevoie de nimeni pe cap când scriam... ):

Cred că scriam mai frumos în clasa a III-a deşi îmi amintesc bine că la o oră de caligrafie – nici nu mai ştiu exact prin ce clasă se petrecea asta! – a făcut doamna învăţătoare un mişto de mine de toată frumuseţea: pusesem pe caietul ăla de caligrafie (mamă, cât de tare îl uram!) trei litere „a”; când le-a zărit distinsa învăţătoare a zis ceva de genul: „Primul e rahitic, al doilea cam într-o rână, iar ultimul obez!”... Niciunul nu intra perfect între liniuţele alea nenorocite de caiet de caligrafie!

Textul e realizat în colaborare cu elevul de clasa a III-a de care vă spuneam mai sus. Bine, el mi-a dat începutul şi personajele… o direcţie şi eu am făcut restul. LOL!

-        -  Salut, Macule!

-        -  Salut, Portocalule! Ce mai faci?

-        -  Eu fac umbră pământului şi fotosinteză.

-        -  Eu decorez livada şi împrospătez aerul.

-        -  Eşti un fel de odorizant de cameră.

-        -  Se poate spune şi aşa.

-        -  Eu ofer oamenilor şi fructele mele.

-        -  Dar şi ei fac multe pentru tine: te curăţă de omizi, de apără de furnici şi de alţi dăunători!

-        -  Bine punctat!

-        -  Uite că vine stăpânul! Urează-mi noroc!

-        -  De ce?

-        -  Ca să nu ajung să pier în părul iubitei lui.

-        -  Prea târziu...