În avântul lor mediatic, televiziunile se îngrămădesc să facă reclamă aglomeraţiilor de la super/hypermarket. Românii sunt prezentaţi ca turme de animale înfometate, care doar de sărbători sunt lăsate să halească pe săturate. Dar de ce să ne supărăm?! Ei se bucură să explice în faţa camerei că nu trebuie să lipsească nimic de Crăciun. Masa îmbelşugată pentru o indigestie certă... o dată în an e Crăciunul! Au şi ei dreptul să fie iraţionali măcar acum. Au strâns cât au putut cureau...
PLM, nu voiam să fac o introducere atât de fără noimă! Ce căcat îmi pasă mie de viaţa altora? Eu sunt vesel... eu iubesc arta. Muzica de sărbători. Ştiu că e o chestie care a împlinit de curând un an, dar aşa se formează tradiţia! În loc de colindele cu ler şi flori dalbe, vă propun un cântec mai ancorat în actualitate:
Şi copii! Moş Crăciun există! Sau măcar a existat! Acum aveţi şi pe cine da vina în caz că sub brad nu primiţi precum ceilalţi norocoşi ai soartei nimic:
Şi nu uitaţi! Nu sunteţi singuri! Şi el este ca voi:
P.S. dacă s-a simţit vreun prost jignit, întrucât mă consideră un Hater Grinch îmi poate ura toate reclamaţiile sale dedesubt!
