sâmbătă, 9 noiembrie 2019

Prezidențiale 2019

Băi, nu că aș avea timp, dar am ascultat zilele astea - la Radio România Actualități - un lung șir de „discursuri de campanie”. Prima constatare e asta: frate, ce-a ajuns și PR-ul ăsta! O înșiruire de vorbe goale repetate obsesiv de figuri fără carismă, fără credibilitate, fără nimic! Dacă ai un intelect care vrea să se hrănească și el cu niște idei ce au măcar o umbră de decență, ar fi greu să asculți pe ai noștri prezidențiabili cum își recită poeziile ca niște elevi mediocri de clasa întâi. Să fi ajuns așa rău ca specie? Sau e doar efectul românizării unei arte care, altfel, necesită finețe și creativitate? Sau măcar carismă!

Singurul care părea să aibă o viziune coerentă și în ton cu prerogativele prezidențiale părea să fie Hunor Kelemen. Cel puțin din vorbele rostite zilele astea. Căci știm cu toții politica UDMR de agitare a spiritelor naționaliste în alte cazuri electorale. Dar domnul Kelemen n-are nicio șansă să ajungă măcar în turul al doilea, nici nu se pune problema de președinte. Totuși, merită să remarcăm faptul că s-a străduit să aducă în discuție niște aspecte prea puțin băgate în seamă în țara asta. Adică, mna... înțelegem cu toții că relațiile cu UE și SUA sunt importante, dar poate că ar fi bine să ne interesăm și de relațiile cu vecinii mai apropiați, de parteneriatele strategice la nivel local... Foarte bună idee, domnule Kelemen! Aș vrea să cred că ajuns la Cotroceni v-ați și ține de promisiunile făcute!

În rest, toți ceilalți intrau în una din astea două categorii: inșii care bat câmpii cu grație, repetând ca pentru arierați mintal niște chestii sau ăia cu românitatea în gură. Oh, vai... oh, vai... ne dispare fibra națională, dispare românitatea. Normal că o să dispară dacă nu aduce plus valoare pentru lumea prezentă! E vorba aici de o chestiune naturală... Și e bine că se întâmplă așa! Ca specia noastră să progreseze!

Trec, aproate zilnic (câteodată dimineața, alteori seara), pe lângă o vitrină care are în geam câteva afișe electorale ale lui Theodor Paleologu. Și de fiecare dată mă întreb dacă nu cumva turnătorul și băutorul Petrov abuzează de copilul ăsta nevinovat! Uitați-vă ce expresie facială l-au obligat să ofere electoratului:


De ce se încruntă așa cu sprânceana ridicată?? Nu sesizează nimeni ridicolul situației? Adică, omul ăsta... care a citit mai mult decât toți mediocrii din PMP, nu realizează faptul că figura lui de puști grizonant, pentru care cel mai macho fapt e o bătălie sângeroasă în pamflete, nu se pupă deloc cu figura asta de gangster corcit cu un cocalar? Ni se spune pe toate căile că e un om inteligent - doar e fiul tatălui său... Deci dacă-i suficient de iscusit ca să conștientizeze situația în care e pus, trebuie că Petrov îl poate manevra... Este, într-un fel, o antipromovare a propriului candidat. Nu-l votați pe ăsta mic, că îl manevrează bătrânul Petrov de acolo din mormântul politic în care zace! Iar dacă nu-și dă seama de jenantul contextului - și nu i-a sugerat Petrov cum să se îmbrace, atunci nu merită să fie votat. Căci retorica nu ține loc de agerime mentală.

Un alt puști grizonant al politicii noastre este și canditatul pentru funcția de președinte de țară, Dan Barna. Dânsul - în conformitate cu atitudinea din campanie și ezitarea evidentă în a-l înfrunta pe șeful de la Cotroceni - pare, așa cum spunea Anca Simina într-o ediție a emisiunii „Piața Victoriei” de la Europa FM, că vizeză mai degrabă funcția de premier:

Altfel, nu știu de ce i-au scris ăștia pe frunte „Salarii mai mari pentru profesori”! Căci mărirea salariilor nu ține deloc de atribuțiile prezidențiale. Dacă era totuși Barna președinte, aceste neconcordanțe între Constituția României și mesajul electoral nu ar mai fi existat. Iar distinsul președinte USR și-ar fi continuat turneul de autografe printre toți cei care au contat sau contează la nivel public, cum își continuă Iohannis deplasările în vacanțe în străinătățuri.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu