Seringa

Acum ceva zile am văzut faptul că la televizor (cel din camera alăturată aşa cum v-aţi obişnuit) se dezbătea cazul unui om care a cerut să fie eutanasiat pentru că nu mai poate să-şi facă un rost. Are o vârstă înaintată şi firma la care lucra a dat faliment. A încercat să-şi depună dosarul pentru pensie anticipată, dar a fost refuzat. Corect-incorect... nu ştiu! Cică nu ar fi avut vechimea necesară în muncă. Bine! Omul negăsind nicio soluţie a încercat să strige pentru ultima oară către autorităţi, prin această cerinţă. Şi a ajuns subiect la televizor. Cred că era la Realitate Tv...

Acolo era o doamnă care poseda un cinism incredibil. Susţinea următoarea idee: să se angajeze, că n-a învăţat o limbă străină, că dânsa ştie oameni care lucrează şi la 80 de ani... e adevărat munci intelectuale. A fost cineva în platou care i-a spus: Doamnă mai uşor cu pianu' pe scări! Nu trebuie neapărat să ştii o limbă străină ca să te angajezi în ţara ta. Mai ales dacă faci şăibi şi dai la cheie. (nu ăsta era mesajul, dar aşa trebuie luat) Că aşa au fost vremurile în trecut. Nu era neapărat să ştii o limbă străină, nu se punea accent pe aşa ceva. Şi nu toţi sunt intelectuali. Unde am ajunge dacă am avea numai proiectanţi, visători, vizionari... creatori, dar realizatori ai proiectelor ca atare nu. Apoi femeia aia a dat-o la întors că nu e vorba numai de o limbă străină... să ştie să repare maşini. Să facă nu mai ştiu ce. Să se zbată! Să muncească pentru că la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă sunt nu ştiu câte posturi.

În primul rând că posturile alea sunt la nivel naţională: omul locuieşte şi el într-un anume oraş. Acolo poate nu se cere meseria lui. Ce ar trebui să facă? Să se mute? Dacă nu se poate întreţine acum, atunci cum o să se întreţină în altă parte şi să-şi întreţină şi familia?... că are chirie, masă... etc. Nimeni nu te ajută cu aşa ceva! Nimeni. Apoi, la o vârstă înaintată nu te mai angajează nimeni! Între tine şi unul de 30 de ani îl va alege pe cel de 30 de ani pentru că asta este şi patronul ăla e cinic. Nu-i pasă de situaţia ta, el trebuie să-şi facă afarea să meargă. Un om în vârstă e şi un factor de risc mai mare, oricât ar fi de competent.

Însă auzeam vehemenţa din vocea acelei femei, care vorbea de limbi străine. De parcă am avea nevoie de o ţară de intelectuali. Care să nu mai pună botul la ce spune dânsa. Din păcate sunt mult prea mulţi cei care mestecă nişte clişee auzite la televizor ca pe nişte bomboane de-a gata, care se uită în gura unuia şi altuia ca la cel care vine cu lumina şi demagogia este considerată vorbă înţeleaptă. Trist, dar prea adevărat pentru un sistem în care nu vor mai fi bani să se plătească pensii, salarii şi altele. Pentru o lume fără speranţe... nu are de ce să-ţi pare rău că se întâmplă ce se întâmplă. Îi înţeleg perfect pe cei care se injectează. E mai bună o iluzie, decât privirea cinică şi vocea desuiată a celorlalţi.

A apărut şi revista Ideea - deja la numărul 18
ideea nr 18