Se afișează postările cu eticheta Ryland Grace. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Ryland Grace. Afișați toate postările

miercuri, 27 mai 2026

unde păcătuiește cartea lui Andy Weir - Proiectul Hail Mary

Asimov și-a populat galaxia cu oameni. Simpli oameni. Sau oameni și roboți. Poate nu chiar atât de simpli, dar tot oameni erau. Cu toate că a fost educat în spiritul științei el însuși nu a ținut seama de diferențele între gravitația de pe o planetă față de alta. Poate doar în cartea în care discută despre colonia creată pe lună, Asimov admite că gravitația lunii ar avea un efect devastator pentru omul care s-a născut acolo și vrea să ajungă pe Pământ.

Andy Weir e mai pragmatic și mai realist în Project Hail Mary. Avem parte de o realitate în care există ființe care s-au născut și au evoluat pe alte planete. Gravitația altor planete există și exercită presiune asupra mai mare asupra organismului unui Homo Sapiens. Sistemul osos este cel mai afectat. Dar sunt sigur că și sistemul circulator ar avea de suferit de pe urma unei curbări mai violente a spațio-timpului.

Cu toate că e o carte care prezintă și elemente pe care știința modernă le admite fără doar și poate, Project Hail Mary nu reușește să fie "realistă" până la capăt. Tipule, în lumea aia există entități microscopice care devorează stele incandescente, iar tu te plângă că scenariul are găuri? Da. Da, de ce nu?

În primul rând, căutam în carte ceea ce filmul nu a prezentat deloc. Cu ce a contribuit "Rocky" la cercetarea în sine. Căci în film e doar un animăluț de companie vorbitor, care nu-i permite lui Ryland Grace nicio clipă de intimitate. Și creează un lanț rezistent ca să poată americanul să facă bungee jumping către planeta cu taumibă. În carte secvența asta este mai puțin palpitantă, dar se lasă tot cu vătămări corporale. De ambele părți ale zidului de xenonit, zid ce desparte cele două viețuitoare înzestrate cu inteligență care populează Hail Mary.

Ni se explică în carte faptul că fiind niște cutii muzicale oarbe - membrii speciei lui Rocky au creat nava spațială în pripă. Că nu au avut timp să înțeleagă felul în care se abat radiațiile asupra organismelor vii. Or, asta e destul de absurd! Ochii sunt organe importante, dar radiația se manifestă și fără să fie văzută!!!! Nu e nevoie să percepi niciun pic din spectrul color, dar, dacă stai în preajma unui depozit de "uraniu îmbogățit", sigur ți se vor întâmpla lucruri neplăcute. Mortale chiar.

Or, aici păcătuiește textul lui Weir. Civilizația lui "Rocky" înțelege astrofagul - ba chiar e capabilă să îl înmulțească - "vede" că există o stea care nu e afectată de astrofag, dar nu înțelege că spațiul cosmic e mortal din cauza radiațiilor cosmice?! Unde e logica într-o astfel de viziune? Am presupus că poate textul scris o să conțină măcar câteva detalii asupra unei tehnologii extraterestre. Dar - așa cum am mai scris - este greu să te pui în pielea unei polifon viu și să imaginezi tehnologii viabile.

"Rocky" poate prelucra cu ușurință xenonitul, poate înțelege cu tehnologia sa mișcarea lui Hail Mary, reușește să îl impresioneaze pe Ryland Grace cu abilitățile sale matematice și chiar cu cele astronomice. Dar nu controbuie cu nimic concret la cercetatea în sine. Doar dă niște idei vagi și îl încurajează pe pământean. E un fel de majoretă cu mai multe picioare și cu o ultra percepere a sunetelor.

Nu poți să ai doar un geniu în mecanică și zbor interplanetar. E ca și cum am considera realistă astăzi propunerea din "Războiul lumilor" - H.G. Wells conform căreia marțienii au venit pe Pământ catapultați cu un tun! Ca niște circari! Și, deși erau foarte puțini, au pus stăpânire pe teritoriul Angliei cu "tehnologia lor avansată".

SF-ul suferă de cele mai multe ori de lipsă de consistență internă a poveștii. Apelează adesea la chestii magice: astrofagul, xenonitul ca să construiască situații în care oamenii își arată superioritatea. Fără Grace, "Rocky" este incapabil să ia mostre de pe planeta cu taumibă. De ce? Fiindcă doar oamenii pot. E absurd să credem că oamenii, în general, și americanii, în mod special, sunt specia dominantă în univers! 

sâmbătă, 25 aprilie 2026

zădărnicirea combaterii

 Nu știu dacă vă mai amintiți despre expresia asta, dar să știți că a făcut furori acum câțiva ani... Se referea la eforturile făcute de unii dintre conlocuitorii grădinii Maicii Domnului în vederea răspândirii coronavirusului care și-a făcut debutul la nivel planetar prin 2020. El dădea din coada de pangolin prin 2019, dar nimeni nu l-a băgat atât de tare în seamă.

În "Project Hail Mary" (Proiectul Ave Maria), autorul crează o situație oarecum similară. Avem un virus extraterestru care consumă soarele, iar toată povestea gravitează în jurul unui profesor de gimnaziu, care pleacă în spațiu să afle secretele stelei Tau Ceti, care pare că are ac de cojocul virusului astrofag.

În carte calculele sunt cam așa: dată fiind relativitatea, din punctul lui de vedere Grace a călătorit până la destinație trei ani, dar pe Pământ au trecut 13. Până să se întoarcă la omenire capsula conținând datele cu soluția găsită, pe Pământ vor mai trece încă 13 ani. Asta în cazul în care totul merge conform planului și el descoperă imediat răspunsul. Lumea de pe Terra are cam 30 de ani până ce efectele devorării soarelui să fie devastatoare pentru viața pe planetă.

Nu știu cum se termină cartea, filmul însă lasă să se înțeleagă că avem parte de un final fericit. Ceea ce probabil se întâmplă și în carte.

Lipsește din film - deși dșoara Stratt intuiește la un moment dat - haosul care ar cuprinde omenirea în așteptarea salvării! Voi vă amintiți ce s-a întâmplat acum câțiva ani? Filmul "Don't Look Up" aborda în mod neinspirat (părerea mea) această problemă: valul de negare, populismul, demagogia, pseudointelectualii, influența unora care nu cunosc subiectul, profitoria, nemernicia și netrebnicia omenirii. În 26 de ani de degringoladă globală, timp în care temperatura pe planetă scade drastic (urmând o eră glaciară), hrana se împuținează și lupta pe resurse o să fie accerbă. Asta e vremea în care se ridice toți cei care zădărnicesc combaterea.

Opera adevărată e mai degrabă o tragedie decât ceva plin de speranță cum propune Andy Weir. Ascultam mai ieri felul în care marșul lui Napoleon spre Moscova (și înapoi) a fost un fiasco total: dezastrul material al trupelor împăratului corsican a dus la un declin sufletesc al acestora. Frigul Rusiei și lipsa hranei i-a făcut pe oameni să se omoare între ei, să halească la început caii, apoi cățeii și șobolanii, iar într-un final chiar să se mănânce între ei! Dacă situația din "Proiectul Ave Maria" s-ar întâmpla aevea pe Pământ, tabloul pe care l-ar întâlni capsula cu soluția de la Ryland Grace nu ar putea fi diferit! Un virus letal pentru anumite categorii de populație a creat degringoladă timp de 3-4 ani... Nu e greu de imaginat ce s-ar putea petrece dacă o eră glaciară ar apărea din senin! Cu toate explicațiile minților luminate, cu toate cifrele pe masă... o să fie unii care să se împotrivească prostește! Omul e mai capabil să creadă într-o iluzie decât să accepte realitatea cruntă! Soarele se stinge fiindcă vine apocalispa, au prevăzut scripturile... e o pedeapsă divină împotriva gheilor și a destrăbălării!