Săptămâna asta, am auzit pentru a doua oară în câteva luni următoarea idee: bă, eu nu mă pricep la politică. Eu fac artă, cu asta mă ocup eu. Așa că, atunci când vine vorba să votez, am pe cineva în care am încredere. El îmi zice pe cine și când să votez sau nu. Adică, știu în general cam care-s ăia buni și ăia răi, dar, când vine clipa să votez, îl întreb pe tipul ăsta...
Și jur că nu am auzit doar o singură dată prostia asta! Cred că e o chestie simptomatică pentru tânăra generație. E vorba de cei crescuți mai mult pe net, unde entertainmentul e principala modalitate de a momi privitorul... Oamenii se uită la John Oliver și citesc știri despre ce se întâmplă în USA, dar nu sunt interesați de mica lor comunitate din care fac inevitabil parte. Trăiesc în bula lor, discută doar despre problemele lor, dar nu fac niciodată un pas în față cu problemele astea pentru a le confrunta în mod real la nivel social. Și se simt îndreptățiți ca numai ideile lor să conteze! Fără să cunoască la propriu care e situația din teren.
Problema cu o astfel de atitudine e următoarea: dacă tu crezi orbește în ceea ce-ți spune un amic, cum crezi că o să iei cea mai bună decizie pentru ca o anumită problemă de-a ta să fie pusă în dezbatere la nivel public? Prietenul ăla al tău poate că are o parte din problemele tale - că doar trăiți în aceeași bulă, am înțeles - dar e și el om și poate că împinge în față chestii care nu te interesează pe tine! Poate că prioritizează altfel lucrurile!
În plus, deși un politician pare că-ți promite unele chestii, când intră acolo în bătălia politică, trebuie să negocieze ca să impună o anume reglemetare în favoarea ta. Dacă tu te bazezi numai când vine vorba de vot pe prietenul tău să-ți spună ce și cum, atunci cum o să știi că un politician ți-a apărat cu adevărat interesele? Prietenul sfătuitor poate are alte priorități și consideră că el chiar a fost reprezentat bine la nivel politic, dar tu? Ce reglementări s-au făcut pentru ca tu și familia ta să o duceți mai bine? Ai simțit asta vreodată? A venit prietenul tău la tine vreodată și ți-a zis: bă, s-a votat și a fost promulgată reglementarea cutare! De mâine o să simți și tu că artiștii au niște drepturi lărgite. Și o să o duci mai bine... S-a întâmplat asta vreodată?
Ce vreau să zic? După părerea mea, dacă nu te implici personal politic și nu gândești cu propriul creier ce și cum, o să ajungi să urăști partea adversă fără motiv... Fiindcă nu știi cu adevărat dacă unii politicieni ți-au reprezentat mai bine interesele decât alții. Dacă există în mintea ta unii care sunt absolut răi, iar alții absolut buni... atunci nu ai cum să admiți vreodată că poate ăia pe care-i consideri nașpa au trecut mai multe legi care te avantajează decât ceilalți! Fiindcă sunt răi, nu? De asemenea, cum poți fi sigur că prietenul ăla al tău, care știe că are în mână un pachet de câteva sute de voturi, nu le vinde pentru interese proprii? Doar el știe cum funcționează politica, tu nu!!! Că te ocupi cu arta! :)
Fără implicare și interes propriu, hrănim ura. Nu zic să cunoști de-a fir a păr dezbaterile, dar măcar ce te ajută pe tine să-ți suscite interesul. Când trece o lege care te interesează să fii atent cine și cum votează. Când intră în dezbatere publică un subiect care îți aduce beneficii, să vezi și care sunt consecințele asupra altor pături sociale. Fiindcă se pot întoarce împotriva ta! Că nu trăim numai în bula noastră. Ci facem parte dintr-o comunitate mult mai largă!
Politica nu e o curvă, e singura cale prin care se obțin drepturi și libertăți. Dacă lăsăm doar pe unii să decidă, ei - cel mai probabil - o să-și voteze privilegii pentru ei și apropiații lor. Dar e mai ușor să stigmatizezi politica, ca să-i descurajezi pe oameni să se implice cu adevărat! Și e greu să te lupți pentru drepturi. Mai ușor e să-l întrebi pe un prieten de-al tău care pare competent cum să votezi o dată la 2-3 ani.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu