Suburbii (4)

Motto: „Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca noi să zburăm, ne-ar fi dat bilete.” - Mel Brooks

Aceasta este o poveste imaginară – orice asemănare cu situaţii din lumea reală este doar accidentală. Îngerii sunt nişte fiinţe înaripate – cel puţin aşa sunt reprezentaţi ei în picturile din pereţii lăcaşelor de cult. Şi aşa şi-i imaginează majoritatea oamenilor. Sunt puţini cei care ar vedea într-un pătrat un înger sau – ca să trecem la tridimensionalitate – un cub. Cred că să vezi un înger într-un amfibian zgomotos ar fi deja o blasfemie. Îngerii sunt nişte oameni cu aripi. Şi aşa vor fi şi în această povestire. Şi pentru că au capacitatea asta de a zbura, ei sunt superiori oamenilor, dar (şi aici mulţumim observaţiei pe care domnul Lucian Blaga a făcut-o într-un aforism) sunt şi inferiori pentru că nu au liber arbitru. Se supun voinţei divine; cel care nu a făcut acest lucru a plecat cu toată ceata sa în iad.

Câţi îngeri sunt de fapt în lume? Dacă ne luăm după teoria un înger la fiecare om... atunci foarte mulţi. Numărul lor depăşeşte numărul de avioane. Deci trebuie să le reglementăm regimul de zbor... să nu mai plece de unii singuri şi să ajungă să facă accidente cu aeroplanele care se intersectează din greşeală cu ei. Nu de alta, dar se produc pagube de ambele părţi. Aceasta a fost voinţa la nivel internaţional. Până şi preşedintele americanilor a ieşit public şi a susţinut un discurs în acest sens. Deci pentru a decola un înger trebuie să se prezinte la un aeroport. Să îndeplinească nişte formalităţi: unde, cât, cum, de ce, traseu... detalii! Ca să ştie lumea, să nu care cumva să se întâmple nenorociri. Vrei să zbori? Suportă regimul avioanelor! Decolezi de pe o pistă, aterizezi pe alta... situaţiile de urgenţă trebuiesc tratate cu cea mai mare răspundere! Nu cobori tu din cer să te dai mare în faţa lumii în preajma unei case banale decât dacă nu mai ai energie să zbori (asta se va dovedi în instanţă! căci e un delict!) şi atunci cu mare grijă să nu răneşti civilii. Tot timpul siguranţa civililor. Acesta trebuie să fie motto-ul unui înger care îşi ia zborul – ca şi cum şi-ar lua câmpii.

Trebuie să înveţi să te ţii de norii albi, să te odihneşti pe ei ca pe o pernă... dacă doreşti să te ridici la cer. Să eviţi fulgerele şi să călăreşti furtuna ca pe un armăsar de război. Puteai folosi norii ca mijloc de locomoţie în aer, dar să nu aduci ploaia unde nu trebuie. Să nu aduci ploaia... căci eşti înger! Să ţii minte asta!

Personajul nostru este, evident, un înger şi se numeşte D-nul X. A nu fi confundat cu mult mai celebrul Doctor X. Nu există nicio legătură între aceste două personaje. Şi X... e acea necunoscută din matematică – împrumutată aici din lipsă de inspiraţie... nu provine de la vederea cu raze X. Deşi personajul nostru avea o privire mult mai pătrunzătoare decât a păsărilor răpitoare (vultur, uliu... ştiţi voi). Lumea văzută de la înălţime era mult mai mică. Dar, dincolo de asta, se întâmplau şi lucruri mari; nu tot timpul, dar hai să fim realişti şi corecţi. D-nul X nu respecta legislaţia în vigoare – de fapt, niciun înger nu făcea acest lucru! decât rar pentru a simula corectitudinea! (D-nul X niciodată!) – şi se plimba prin spaţiul aerian după voia Domnului! Şi conform cu misiunile sale. Se ridica şi cobora din cer unde şi când dorea... îi plăcea în mod special să contemple lumea de pe un norişor alb. Privea copii crescând şi oamenii iubind şi fiind iubiţi. Îl bucurau astfel de amănunte.

Dar, într-o zi de furtună, a căzut. S-a lovit de un fulger în timp ce căuta să vadă dacă cineva mai stă mult în ploaie sau nu. Era periculos! Îşi făcea griji că are să răcească. Dar a văzut prin lentilele de contact negre ale persoanei repective golul din suflet şi s-a dat un pas în spate de spaimă şi dezamăgire. Fulgerul nu ţine cont de neatenţie, el doar apare ca fenomen fizic obişnuit... i-a electrocutat aripa stângă şi D-nul X a căzut în băltoaca de lângă persoana de care era interesat. În loc să primească ajutor, îngerului i s-a dat o replică tăioasă: „Hei! Ratatule! Vezi pe unde cazi... că mă stropeşti şi pe mine!”. Mai mult, pentru această aterizare în care a fost pusă în pericol integritatea unui cetăţean onorabil al Pământului, D-nul X a primit şi amendă, iar D-zeu i-a retras dreptul să profeseze ca înger. Nu era calificat pentru asta se pare. I-a luat aripile... pentru că nu a fost atent la semne. Dincolo de ochelarii de soare el putea vedea în sufletul celorlalţi. Nu i se luase şi această capacitate – visă Candid (personajul din Suburbii (3)). Şi se trezi la fel de dezamăgit cum se culcase înainte de ziua execuţiei.

A apărut Ideea Nr. 10
ideea nr 10