* americanul i-a pus probleme serioase numărul 1 mondial al tenisului, acesta reuşind să câştige abia în set decisiv: 6-4, 6-7, 6-7, 6-2, 6-4
Am putea spune că David - mai scundul Nadal - l-a învins pe uriaşul Goliat - John Isner. Dar m-am uitat la picioarele extrem de lungi ale lui Isner şi am văzut că la încălzire mişcarea americanului semăna cu dansul cocorilor din orient. Destul de mobil, cu o capacitate de a se deplasa foarte bine în teren Isner i-a pus mari probleme spaniolului, care însă s-a mobilizat mai bine pe final de joc şi a venit ca un tăvălug când a văzut că adversarul dă semne de oboseală şi slăbiciune.
Primul set a început ezitant pentru ambii jucători, au mers cap la cap până când Rafael Nadal a reuşit să obţină break-ul în jocul cu numărul şapte. Cu acest avantaj minim a reuşit să-şi adjudece primul set şi încrederea americanului scăzuseră vizibil.
Începutul celui de-al doilea act i-a aparţinut lui Nadal care i-a luat lui Isner break-ul chiar la debut de set. Şi părea că deja jocul este la îndemâna ibericului. Însă nu a fost aşa: americanul a rămas aproape de oponetul său şi a reuşit un rebreak în game-ul opt, egalând la patru. Setul s-a dus în tie-break şi acolo Isner a fost mai bun decât Nadal.
Tot în tie-break s-a încheiat cel mai echilibrat set al meciului, cel de-al treilea. Cei doi au mers cap la cap până la final, iar americanul a fost iar de nebătut în tie-break. Cu toate că ar fi trebuit să capete încredere, dar nu să se relaxeze... ci să capete suficientă adrenalină pentru a putea să mai obţină doar un set şi să-l scoată din primul tur de la Roland Garros pe Nadal, Isner a clacat. A pierdut iar devreme un break în game-ul al treilea, apoi spaniolul a apăsat pe acceleraţie şi nu i-a mai dat nicio şansă. Jocul americanului s-a clătinat şi nu i-a mai ieşit mai nimic, venirile sale la fileu - când scotea mingea de sub acesta cu lovituri de o fineţe nespecifică pentru fizicul său - nu au mai fost atât de eficiente şi a fost pasat de multe ori.
La fel s-a întâmplat şi în ultimul set, când încrederea americanului scăzuseră, iar Nadal a reuşit să se impună destul de categoric. Nu la fel ca în precedentul set, dar s-a văzut că e mai în formă şi reuşeşte să se concentreze excelent în situaţii extrem de dificile. Nu degeaba este campion, deşi să fiu sincer am văzut că a introdus o nouă practică pe terenul de tenis: pe lângă acel tic care a făcut-o pe mama să spună că "o fi având viermişori" l-am suprins de vreo două ori că a scuipat pe teren. Nu am mai văzut la niciun jucător de tenis practica asta, dar totul e un început. Se poate să mă înşel eu, dar aşa mi s-a părut şi asta nu o dată, ci de două ori. Nu m-a ajutat comentatorul sau comentatoarea de la Eurosport; dar eu cred că am văzut bine! I-a fost comentat echipamentul de la Nike pe post (ceea ce e un fel de reclamă) şi nu i-a fost comentat acest gest? De ce, că e numărul 1? Şi ce?
P.S. Şi ca să amintesc iar de comentatori... femeia de pe Eurosport 2 a spus ceva ce mi-a plăcut cu privire la Novak Djokovic. Sârbul a spus că el nu e ipocrit! A ieşit cu Rafael la masă, au discutat... se respectă, dar câtă vreme vor fi rivali în teren nu poate fi vorba de prietenie între el şi Federer, Nadal şi Murray! De aceea, îl apreciez şi mai tare acum! Bravo Nole! E de departe omul cel mai sincer şi mai puţin ipocrit, într-o lume a ipocriziei absolute. Bă, nu mai păstra nişte aparenţe!!!!!!!!!!!!!!!! Dacă ştii că X nu-ţi place spune-i: te respect, nu am nimic cu tine, dar... nu suntem prieteni! Că ştii noi pe teren ne batem pe bune! Şi asta e o lecţie de viaţă pentru toţi! Mulţumesc Nole! Felicitări! Eşti cu adevărat un om mare! :)
Am putea spune că David - mai scundul Nadal - l-a învins pe uriaşul Goliat - John Isner. Dar m-am uitat la picioarele extrem de lungi ale lui Isner şi am văzut că la încălzire mişcarea americanului semăna cu dansul cocorilor din orient. Destul de mobil, cu o capacitate de a se deplasa foarte bine în teren Isner i-a pus mari probleme spaniolului, care însă s-a mobilizat mai bine pe final de joc şi a venit ca un tăvălug când a văzut că adversarul dă semne de oboseală şi slăbiciune.
Primul set a început ezitant pentru ambii jucători, au mers cap la cap până când Rafael Nadal a reuşit să obţină break-ul în jocul cu numărul şapte. Cu acest avantaj minim a reuşit să-şi adjudece primul set şi încrederea americanului scăzuseră vizibil.
Începutul celui de-al doilea act i-a aparţinut lui Nadal care i-a luat lui Isner break-ul chiar la debut de set. Şi părea că deja jocul este la îndemâna ibericului. Însă nu a fost aşa: americanul a rămas aproape de oponetul său şi a reuşit un rebreak în game-ul opt, egalând la patru. Setul s-a dus în tie-break şi acolo Isner a fost mai bun decât Nadal.
Tot în tie-break s-a încheiat cel mai echilibrat set al meciului, cel de-al treilea. Cei doi au mers cap la cap până la final, iar americanul a fost iar de nebătut în tie-break. Cu toate că ar fi trebuit să capete încredere, dar nu să se relaxeze... ci să capete suficientă adrenalină pentru a putea să mai obţină doar un set şi să-l scoată din primul tur de la Roland Garros pe Nadal, Isner a clacat. A pierdut iar devreme un break în game-ul al treilea, apoi spaniolul a apăsat pe acceleraţie şi nu i-a mai dat nicio şansă. Jocul americanului s-a clătinat şi nu i-a mai ieşit mai nimic, venirile sale la fileu - când scotea mingea de sub acesta cu lovituri de o fineţe nespecifică pentru fizicul său - nu au mai fost atât de eficiente şi a fost pasat de multe ori.
La fel s-a întâmplat şi în ultimul set, când încrederea americanului scăzuseră, iar Nadal a reuşit să se impună destul de categoric. Nu la fel ca în precedentul set, dar s-a văzut că e mai în formă şi reuşeşte să se concentreze excelent în situaţii extrem de dificile. Nu degeaba este campion, deşi să fiu sincer am văzut că a introdus o nouă practică pe terenul de tenis: pe lângă acel tic care a făcut-o pe mama să spună că "o fi având viermişori" l-am suprins de vreo două ori că a scuipat pe teren. Nu am mai văzut la niciun jucător de tenis practica asta, dar totul e un început. Se poate să mă înşel eu, dar aşa mi s-a părut şi asta nu o dată, ci de două ori. Nu m-a ajutat comentatorul sau comentatoarea de la Eurosport; dar eu cred că am văzut bine! I-a fost comentat echipamentul de la Nike pe post (ceea ce e un fel de reclamă) şi nu i-a fost comentat acest gest? De ce, că e numărul 1? Şi ce?
P.S. Şi ca să amintesc iar de comentatori... femeia de pe Eurosport 2 a spus ceva ce mi-a plăcut cu privire la Novak Djokovic. Sârbul a spus că el nu e ipocrit! A ieşit cu Rafael la masă, au discutat... se respectă, dar câtă vreme vor fi rivali în teren nu poate fi vorba de prietenie între el şi Federer, Nadal şi Murray! De aceea, îl apreciez şi mai tare acum! Bravo Nole! E de departe omul cel mai sincer şi mai puţin ipocrit, într-o lume a ipocriziei absolute. Bă, nu mai păstra nişte aparenţe!!!!!!!!!!!!!!!! Dacă ştii că X nu-ţi place spune-i: te respect, nu am nimic cu tine, dar... nu suntem prieteni! Că ştii noi pe teren ne batem pe bune! Şi asta e o lecţie de viaţă pentru toţi! Mulţumesc Nole! Felicitări! Eşti cu adevărat un om mare! :)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu