În această revistă vor fi înmagazinate şoapte. Da, şoaptele mele rostite la o portavoce închisă. Asta pentru a nu-mi punea citi nimeni pe buze. Şoapte rostite cu ochii închişi şi privirea întoarsă către mine.
Trăim într-o lume în care unii sunt creatori de chiloţi (la fel de nostim ca Pickwick... observator al firii umane şi specialist în mormoloci), în rechizitorii se citează Flaubert – în loc să citezi un text de lege, trăim într-o lume în care nu se mai inventează decât şampoane de spălat creierul, artificii periculoase şi imagini menite să manipuleze. Trăim într-o lume în care ne e frică să ieşim cu hainele noastre pe stradă pentru că imediat suntem etichetaţi de către unul şi altul în fel şi chip. Trăim într-o lume în care după moarte avem şansa să devenim vedete! Atunci devenim telegenici! Viaţa noastră banală nu contează, dar moartea... ei bine, moartea e gustată de toţi. E fascinantă.
Vulpile se uită după struguri şi spun că sunt acri. Merg apoi la mămica să mănânce nişte ciorbă cu carne de miel. Tocană numai apucă întrucât scorul obţinut la jocul de dedesubt nu i-a ieşit cum spera. Aşa că îşi pune pofta în cui şi de data asta.
Îmi pare rău că acest număr nu a ieşit aşa cum aş fi dorit eu. Aş fi creat şi o mică scenetă, aş fi pus o altă poezie la final. Dar cred că am ales bine şi aşa. Snookerul e un sport al răbdării, al intuiţiei şi imaginaţiei chiar. Ca să faci snooker trebuie să ai talent şi să te antrenezi din greu. Jucătorul de snooker e şi un individ elegant. De aceea cred că poezia se încadrează foarte bine în acest angrenaj „semiotic” pe care îl numesc revistă. Totul trebuie să meargă către acelaşi mesaj, dar nici divergenţele nu sunt excluse. Pentru că sunt zile şi zile, iar unele texte pot fi scrise în anumite stări, iar altele în alte stări.
Există o cale uşoară şi o cale corectă. Tu pe care ca om eşti dispus să mergi?
Revista cum spuneam apare azi, duminică, 7 noiembrie 2010. Şi se găseşte, mulţumită cuiva care mi-a dat indicaţia asta fără să vrea aici.
Mai jos aveţi o mostră de cum ar arăta:
ideea nr 1
Felicitari! Stiam deja ca esti expert in realizarea de reviste si ma asteptam la ceva asa. Am avut exact aceeasi impresie pe care am avut-o si cand am vazut revista de pe orizont facuta de tine: da senzatia de profesionalism. :)
RăspundețiȘtergereMulţumesc mult de apreciere!!!! :)
RăspundețiȘtergereWooW...am ramas socata!(intr-un mod placut) Chiar ma bucur pentru realizarile tale. Stiam ca te pricepi la texte, comentarii pe anumite teme, poezii dar nu mi-a trecut prin cap ca o sa faci asa ceva, Foarte bine...FELICITARI din partea mea. Sa scrii cat mai multe... sa nu fii dezamagit niciodata pentru ca in viata toate se intampla cu un motiv. Capu sus! Iti doresc multa inspiratie...nu ca ai duce lipsa, faptul ca traim in Romania, este o susrsa inepuizabila! :))
RăspundețiȘtergereAcum sa fac si un comentariu referitor la artocolul de sus... adevarat cand spui ca lumea te eticheteaza dupa felul in care te imbraci, si poate ca din cauza asta multi oameni se descurajeaza. Din punctul meu de vedere, eu nu am tinut cont de felul in care se imbraca persoanele din jurul meu, au am fost prietenoasa cu toata lumea, (sau cel putin asa cred :))) indiferent de hainele dupa el/ea.
RăspundețiȘtergereHmm nu pot spune majoritatea, dar o parte din lume chiar pun accentu pe tinuta vestimentara, ca daca e imbracat in Dolcegabana, sau Gucci ce firme mai sunt ... inseamna ca au gust sau rafinament, sau sunt culte:)) la naiba... se imbraca bine pentru ca au in spate anumiti specialisti vestimentari dar ele/ei sunt "prosti" gramada!
Scuze de expresie dar e un adevar:)))
Deocamdata mi am pierdut ideile...revin daca imi amintesc ce am vrut sa mai comentez:)))
Mă bucur că vă place. Am mai făcut aşa ceva! Şi Andera ştie, poate am să promovez proiectul ăla şi aici.
RăspundețiȘtergereNu mă refeream la tine când vb despre cei care etichetează după ţinută. Sunt mulţi care fac asta fără să cunoască despre ce e vb... Eu doar atât am de spus. Am simţit asta... atât am de spus.
Mulţumesc pentru încurajare! :)