joi, 18 noiembrie 2010

Roboţii de pe Aurora

Ştiu! vă gândiţi la cântecul acela: "Aurora, Aurora!" Cum? Nu-l ştiţi? Eh, înseamnă că nu aţi avut copilăria mea. Nu e o mare pierdere... Cred că nici despre "Gâtana" nu aţi auzit... Dar unde eram? Ah, la "Roboţii de pe Aurora". Aşa s-au gândit traducătorii să adapteze titlul operei "The Robots of Dawn" pentru limba română. Nefericită alegere îmi dau seama, căci Aurora să ştiţi nu e o gagică mişto care se combină cu roboţi. Ci e o planetă. Mai rău... o să-mi spuneţi. Cum să se combine o planetă cu roboţi? Asta e deja orgie! Mai ales dacă aţi mai citit şi "Soare gol" ("The Naked Sun" - ă, nu vă spune ceva? naked!!!!) tot de Asimov o să ajungeţi să visaţi erotic. Nu pot să tolerez o astfel de atitudine din partea dvs.! Vă rog mult! Puţină decenţă! Aici vorbim de literatură... ştiu că mai e şi nişte sex pe acolo... chiar cu roboţi (hai nu faceţi ochii mari!!), dar, vă rog, să păstrăm decenţa.

Romanul este unul foarte serios, are tentă poliţistă. De fapt, e o operă poliţistă ce se petrece pe altă planetă, în alte condiţii. Asimov a construit bine acţiunea detectivului Elijah Baley, a creat o naraţiune incitantă... şi a pus la final două rezolvări cum îi stă în fire. Opera are, ca să mă exprim aşa, două deznodăminte. În unul din ele Elijah Baley rezolvă problema universului... aparent când totul pare să se rezolve de la sine intervine un nou deznădământ: cel în care se rezolvă de fapt cazul. Dar dacă acest caz ar fi fost rezolvat mai devreme, asta ar fi destabilizat situaţia universului. Şi această soluţie de final rămâne numai între cunoscători, între noi cei care citim, Elijah... şi eventual un alt personaj al romanului. Fie el şi un robot cu puteri telepatice.

Aurora şi cele mai multe dintre lumile din spaţiul extraterestru (şi aici nu mă refer la omuleţi verzi sau eu mai ştiu ce, ci la oameni ca noi sau aproape ca noi...) sunt reprezentante ale unor culturi ciudate. Oamenii care le populează au ajuns să poată folosi tehnologia la un nivel extrem de avansat, eliminând bolile şi infecţiile care ar putea să pericliteze sănătatea organismului. Au ajuns să trăiască foarte mult timp şi să pară în ochii oamenilor nişte zei. Dar se pare că această prosperitate nu se traduce şi prin lipsa totală a problemelor. Iar atunci când apar aceste probleme aceşti semizei... apelează la cineva de pe Pământ. Planeta mamă... însă reprezintă o lume închisă în sine, oamenii retrăgându-se sub o cupolă de oţel, sub pământ... Nu reuşesc să rezolve complet problema bolilor şi infecţiilor. Nu mai sunt capabili să iasă sub cerul liber. Dar continua lor agitaţie îi face să fie inteligenţi. Căci pe asta se bazează Baley pentru a se descurca în lumile acestea "exterioare"... unde există concepţii despre viaţa de cuplu ciudate, despre politică şi aşa mai departe (toate însă par nişte sisteme de organizare a statului preluate din teoriile filosofilor din trecut). Semn că imaginaţia lui Asimov nu e ceva întâmplător. El crează aceste lumi utopice pentru a demostra idei. Chiar şi navetele spaţiale şi unele descrieri ale reacţiilor ce au loc când acestea fac un "salt" (printr-o gaură de vierme) sunt descrise cu o terminologie care pare foarte ştiinţifică. Asta oferind veridicitate. Mai ales că scriitorul a mai fost şi om de ştiinţă.

Dialogurile sunt construite frumos şi naraţiunea curge bine, nu ne putem da seama până în ultima clipă despre ce este vorba de fapt. Când scoate AS-ul din pana de scris şi îl pune pe scenă... Roboţii joacă un rol important în multe din scrierile sale. Iar cei importanţi au capacităţi nebănuite... pot visa (şi sunt distruşi pentru că se dau de gol) sau citesc gândurile şi le pot influenţa... şi controlează de fapt destinul lumii. Dar se ghidează după cele trei legi ale roboticii:

"Legea 1 - Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău unei fiinţe umane, sau prin neintervenţie, să permită ca unei fiinţe omeneşti să i se facă rău.
Legea 2 - Un robot trebuie să se supună ordinelor date de către o fiinţă umană atât timp cât ele nu intră în contradicţie cu Legea 1.
Legea 3 - Un robot trebuie să-şi protejeze propria existenţă, atât timp cât acest lucru nu intră în contradicţie cu Legea 1 sau Legea 2."

Dar mai ales după legea 0: "Un robot nu are voie să pricinuiască vreun rău umanităţii, sau prin neintervenţie să permită ca umanitatea să fie pusă în pericol., care este probabil cea mai importantă lege din scrierile cu roboţi ale lui Asimov!

Am să pun un citat interesant din această carte:

"- Ştii, pe unii dintre colegii mei îi deranjează întotdeauna când le spun că, dacă o concluzie nu este echilibrată din punct de vedere poetic, nu poate fi adevărată din punct de vedere ştiinţific."

4 comentarii:

  1. bre noi vrem un reazumat cu sa il dam asta la profa

    RăspundețiȘtergere
  2. Anonim! pune mâna şi citeşte!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! :))))))))))))))))))))))

    RăspundețiȘtergere
  3. Unde gasesti cartile astea???...
    Mi-ai facut pofta sa citesc!...Pare interesanta si mi-a placut tare mult citatul!
    Pare o lectura mai greoaie dar foarte interesanta, eu chiar cred ca exista viata si pe alte planete. Nu mka intereseaza parerea celorlalti!..
    Si de aceea as vrea sa o citesc, sa vad si parerea celui care a scriso, si cum a reusit el sa o "defineasca" sau "descrie".
    Referitor la traducerile noastre...mai avem de lucru. Noi traducem total aiurea titlurile cartilor sau a filmelor. In fine nu stiu care e politica lor e AIUREA!

    RăspundețiȘtergere
  4. Colega, cărţile le găseşti la secţiunea SF la biblioteca judeţeană din Brăila! :) Eu de acolo le am... şi mă mai duc din când în când. În ultima vreme mai puţin... că am şi altele.

    Toate cărţile lui Asimov sunt foarte uşor de citit... şi sunt traduse bine (mai ales traducerile lui Dan Mihai Pavelescu, el s-a ocupat serios de treaba asta). Titlurile... da... uneori cred că dacă nu se pot traduce bine în română... să fie lăsate aşa. Sau să se pună o notă la final cu titlul original şi eventual un comentariu în care să se explice de ce traducătorul a ales acea variantă şi nu altceva! Mi s-ar părea de bun simţ.

    În rest, numai bine şi mulţumesc pentru comentariu! :)

    P.S. la Asimov toate planetele sunt colonizate cu oameni. Deşi şi eu cred că există viaţă pe altă planetă... şi că ar fi ridicol să nu fie aşa... totuşi autorul a mizat probabil şi pe alte idei conformă cărora... omul ce găseşte pe alte planete şi nu-i este familiar distruge! Aşa cum s-a întâmplat în întreaga istorie.

    RăspundețiȘtergere