joi, 30 iulie 2015

Cum să devii Lieutenant Commander Data... Engage!

... mă rog, sau măcar un android banal al societății de consum. Din specia oi care-l apreciază pe ciobanul Ghiță - reînviat acum de către Vodafone - să ne arate cum se poartă cojocul pe caniculă. Pe de altă parte - bănuiesc că e Telekom, că era fundalul acela roz-lila - a observat altceva la poporul român. Îi place la nebunie să-și dea cu părerea pe net. Și să răspundă la orice fel de provocare, fie că e din parte unui prost, fie că e unul superior care i-a dat deja replica finală. El o să sufere mult fiindcă în ceea ce-l privește: „Viața e dură când nu poți să dai reply”...

Trăim în societatea publicității. Imaginea produsului e exacerbată. Nu contează dacă într-o cutie e de fapt căcat, dacă parfumezi și ambalezi corespunzător căcatul ar putea, la o adică, să fie o chestie pentru care oile lui Ghiță de la Jina să șadă la coadă.
Toată lumea încearcă din răsputeri să inducă unui auditoriu idei cât mai interesante despre sine și viața lui. Sindromul a pătrust și printre cei ce recrutează forța de muncă. Vă vine să credeți sau nu, anunțul de mai jos a fost încărcat o vreme pe site-ul ejobs.ro:
Partea a II-a:

Nu e o glumă. Cineva (în urmă cu vreo lună sau poate chiar mai bine) a crezut inspirat demersul! Știu, reacția obișnuită a unui ins cu scaun la cap ar fi:

Dar hai să intrăm totuși în transă, recitând mantra noatră favorită: „Space, the final frontier. These are the voyages of the starship Enterprise. Its continuing mission: to explore strange new worlds, to seek out new life and new civilizations, to boldly go where no one has gone before!” și să vedem care sunt propunerile acestor ipochimeni - care și-au dat seama cât de ridicoli sunt (sau le-o fi atras antenția vreun doritor al unui post de administrator IT) și au scos din anunț partea băgată cu de-a sila acolo.
În primul rând, inșii lipsiți de umor și imaginație te atenționează de faptul că în ranița unui cadet stelar - wtf?!! - se regăsește bastonul de Locotenent Șef Stelar! Nu puteau pur și simplu să scrie doar care sunt îndatoririle tale în cadrul companiei. S-au scremut atât de viguros încât au scos la iveală această legătură cu armata stelară, care i-ar pune pe gânduri pe cei de la SRI și l-ar face să râdă până și pe dom' gheneral, Prim-ministru delegat (la început am scris - inconștient - de legat), nimeni altul decât „Interesul național” Găbiță Oprea! El știe bine cum stă treaba cu avansatul în carieră printre stele! De la dânsul chiar aș putea să iau lecții în direcția asta... Dar, mă-nțelegi, inșii care vor să te recruteze reprezintă o firmă altfel. Da, altfel, în sensul că ridicolă. Îmbrăcată de 10 ani cu izmene negre și roșii, vorbind ca tocilarii din serialele americane de comedie. Și totuși niciun geniu de pe acolo nu și-a dat seama că americanii fac mișto de personajele astea, în plm! A trebuit să fie comisă greșeala și pe urmă să se facă rectificarea?! Asta arată cât de isteți vor fi viitorii tăi angajatori! :)
După ce am lămurit acest amănunt al inteligenței - neimportante - o să trecem la oferta propriu-zisă: pe lângă vorbele mai goale decât starletele porno (echipă tânără, companie cu vechime, posibilitatea avansare etc.) întâlnim și „evenimente trimestriale, team building, aniversări” - adică, alte vorbe și mai goale! Haide să fim sinceri, totuși, la capătul unor vorbe goale se găsesc și niște acțiuni: curse de karting! La care... fiecare o să-și aducă a sa contribuție: că doar n-oi crede că o companie care spune că te premiază cu medalii și trofee din tinichea o să organizeze niște curse pe banii ei! :)

La final, în loc să-ți explice clar care îți sunt îndatoririle... angajatorii mai bagă o mostră de Star Trek. Tu nu te angajezi, ci te înrolezi! Ca un soldățel care execută ordinele lu' dom' gheneral! Linia întâi. Așa înveți. Întrebare stupidă: la înrolare te trec prin filtrele alea luminoase să vadă dacă ești apt sau te dezbracă la curu' gol?! :| Am priceput, trăim în secolul vitezei, deci nu dormim la muncă... dar... 10 warp?! Speedy Gonzales/z ar fi invidios! Ca să nu mai vorbim de Road Runner! Meep Meep!

Încheierea este apoteoltică: cică vor analiza CV-ul cu un ochi klingonian! Rece. Scuzați-mă, klingonii/ienii nu erau ăia care trăiau ca să găsească prilej de harță cu oricine?! Nu erau ăia care haleau râme pe post de delicatese?! Păi, care ochi rece... rațional... la un klingon/ian? :| De la klingoni/ieni m-aș aștepta mai degrabă să-mi halească foaia și să mă invite la o distracție cu chestii ascuțite decât să folosească rațiunea ca să-mi ofere un loc de muncă! Plm, aș zice direct pas! Deci, oricât de mult mi-ar plăcea să încerc pe viu procedeul teleportării, măcar ca speranță că am să pot să ajung într-o lume mai rațională... am să mă lipsesc. Mai multă teleportare pentru alții!

luni, 27 iulie 2015

Celebrități care arată la fel

Prima dată când am observat asemănarea se întâmpla să fiu în fața televizorului la finala Ligii Campionilor la fotbal - ediția 2002 - când Zinedine Zidane a futut o torpilă din maginea careului după ce dârzul Roberto Carlos (un brazilian atipic, care se baza mai mult pe forță și pe șuturi ghiulea - un fel de Givanildo Vieira de Souza aka Hulk din zilele noastre numai că ceva mai bătăios zic eu) arunca - mai mult la întâmplare - o minge în zona lui. Zidane, fără să o preia, din întoarcere o plasează de sus excelent la vinclu... imparabul! Magnific.



Când l-am zărit pe Ballack pe teren am exclamat: uite-l pe Jason! LOL. Pe vremea aia PRO TV-ul difuza Power Rangers. Și era principalul post de alimentare cu desene animate (pe lângă Fox Kids... pe care ba îl aveam, ba nu-l mai aveam): Beast Wars (mulți dintre cei care apreciază acu' Transformers nici măcar nu știu cine e Dinobot), Omul de fier etc.

vineri, 24 iulie 2015

Cum să MultiSkype

Am văzut că lumea e tare interesată de violuri - toată suflarea pământeană se declară împotriva lor (cu excepția violatorilor) - de PSD și de mustața pe care vrea să și-o lase în frunte și, cică, de minioni. Pe lângă ultimul subiect am reușit să trec fără să mă afecteze deloc. Cum trece trenul pe lângă niște lanuri de porumb arse de soare. Am dat din umeri și mi-am văzut de problemele mele. Nu mi s-au părut nici drăguți, nici amuzanți... nici măcar interesanți. Mi-a arătat nepotul meu niște cartonașe cu ei. I-am zis copilului că-s mișto - ca să nu-i rănesc sentimentele - și i le-am înapoiat. Fiindcă nu îmi pasă. Violul sigur e un subiect grav, dar mai sunt și alte probleme cu care ar trebui să se solidarizeze oamenii. De exemplu, discutam ieri despre faptul că angajatorii fac niște contracte pe care le țin pe birou și plătesc oamenii cum vor. Iar angajații ITM în loc să sancționeze abuzul sunt mână în mână cu patronii, care-i aprovizionează cu alimente proaspete de fiecare dată când cerșesc... realizând inspecții. Nu e bine domnu' inspector.

De ce v-am zis toate astea? Îmi place să mă plâng! N-am crezut că messengerul de la Yahoo o să fie înlocuit de alte variante. Acum mă uit cu nostalgie la lista aia de nume fără avatar și-mi dau seama că într-un final o să ne interconectăm creierele unele de altele cu un microcip wireless implantat în craniu (așa cum am văzut într-un documentar) - iar ăia care vor refuza asta... rămânând la clasicul citit sau privit în ecrane... vor fi mai puțin capabili să rezolve imediat (fulgerător) probleme relativ obișnuite, dar la care nu au soluția pe loc - întrucât nimeni nu s-a născut învățat. Eram așa perimat prin 2010 când consideram o prostie messengerul de la Facebook. Mă întrebam de ce să inventăm ceva ce deja există? Or Mark Z. nu inventase ceva, ci integraseră acel ceva într-un sistem de interconectivitate mai avansată! Oamenii preferă lucrurile cât mai simple. De ce să mai deschizi încă un program când ai deja lista de prieteni pe Facebook și poți să comunici de acolo cu ei? Prea complicat. Ba mai mult cei de la Facebook au inclus și webcam-ul. Astfel încât spionajul să îmbrace forma lui cea mai înaltă. Cu acordul fiecăruia.
Au trecut deci vremile când se utiliza programul multimessenger. Mișto unealtă pentru jdemiile de conturi false de la Yahoo. Am primit recent un mesaj cum că un cunoscut se mută pe Skype. Care, e drept, funcționează mai bine pe partea de voce!

Ca să folosești două conturi de Skype în același timp pe sisteme tip Linux (la mine a funcționat foarte bine pe Ubuntu 14.04):

1. deschizi programul - fie că faci asta direct printr-un click pe pictograma aferentă în launcher (dacă e salvată acolo), fie că scrii skype în Dash-ul Ubuntu și apoi click pe pictograma ce apare după acțiunea asta;

2. deschizi Terminalul Ubuntu - fie că faci asta direct printr-un click pe pictograma aferentă în launcher (dacă e salvată acolo), fie că scrii skype în Dash-ul Ubuntu și apoi click pe pictograma ce apare după acțiunea asta;
3. tastezi următoarea comandă: skype -s (se va deschide o nouă fereastră Skype în care poți scrie datele pentru un nou cont).

Ca să folosești două conturi de Skype pe Windows trebuie să urmărești pașii descriși mai jos:

1. deschizi programul Skype;

2. folosești combinația de taste Windows + R ca să deschizi fereastra Run;

3. tastezi comanda pentru sisteme de operare pe 64 de biți:

"C:\Program Files (x86)\Skype\Phone\Skype.exe" /secondary

(pentru sisteme de operare pe 32 de biți site-ul How-to Geek ne informează că trebuie să folosim următoarea comandă:

"C:\Program Files\Skype\Phone\Skype.exe" /secondary)

Și așa reușești să deschizi o altă fereastră Skype în care să introduci datele unui alt cont pentru a comunica cu prietenii din alte liste!

De asemenea, pe Windows poți să creezi chiar o scurtătură care să deschidă o a doua fereastră Skype pentru un nou cont:

1. creezi o scurtătură pe desktop - click dreapta pe pictograma Skype, alege Send to și alege din listă Desktop.

2. click dreapa pe noua pictogramă creată, alege din meniu Properties, iar în fereastra nou deschisă - la rubrica Target... acolo unde ai avea:

"C:\Program Files\Skype\Phone\Skype.exe"

sau

"C:\Program Files (x86)\Skype\Phone\Skype.exe"

în funcție de tipul de sistem de operare (32 sau 64 de biți) duci cursorul la capătul rândului acesta, dai un space și tastați /secondary. Click pe Apply și Ok... și ai un shortcut pe desktop pentru un al doilea cont Skype.

A mers bine la mine pe Windows 7!

Site-ul amintit mai sus scrie un articol în care remarcă faptul că se pot folosi mai multe conturi Skype direct din browserul de internet, utilizând mai multe ferestre ale acestuia.

Succes! :)

duminică, 12 iulie 2015

well, that's amazing, right?

I can't believe it! That is incredible! Taylor Swift's hit "Black Space" become the fastest ever to reach 1 billion views on VEVO. That's amazing, right?!
 
 
LOL. Degeaba le scrie un cititor în josul paginii: Băăă, nu e black space... e blank... plm, cine mai are vreme de astfel de detalii?
 
Înțeleg că rockerul (Marian Coman) nu mai este redactor șef, prin urmare liber la manele. Sigur că fiecare are dreptul să asculte ce-i place, dar nici să dai un search pe google să afle care e de fapt titlul unui banal cântec care rulează destul de des pe posturile de muzică din românia nu este posibil?!
 
Să fi fost Cristina (Dosuleanu) sau Alina (Mihai)?! Sau poate Rodica (Perianu)?! Oricine s-a îndeletnicit cu publicarea acestui text n-a avut bunul simț să-și soată la lumină identitatea. Bănuim, bazându-ne pe experiențe anterioare, că Rodica ar fi vinovată... dar nu putem băga mâna în foc. Ceea ce este clar este faptul că autorul textului este un copiator mai prost decât însuși cel mai mare plagiator al națiunii, Victor Viorel Ponta... de mână cu Laura Codruța Kovesi, Ioan Mang și interesul național, Găbiță Oprea! Fiindcă a luat și greșelile de la predecesor!

P.S. Oh, da! De fapt, greșeala este una intenționată ca să aducă trafic pe site-ul ăsta de știri importante! Marketing. Ca prostia, care este absolut intenționată.

P.P.S. Uite-l, bă... se dă el deștept! Poate... o fac de oaie de multe ori, dar eu știu să dau search pe google! :)

vineri, 10 iulie 2015

Ce proști sunteți!

Nu mă interesează dacă statul român vrea să facă o moschee imensă pentru islamiști aici. Sigur, banii (fie că sunt de la statul român fie că-s ai turcilor) se puteau cheltui pentru lucruri mai utile... dar oricum cei din România ajung în brațele nehaliților care consideră că trebuie să arate cu orice preț cât de tare s-a schimbat statutul lor social de când s-au infiltrat printre ăia din gașca lui fură-tot.

Aud tot soiul de păreri alarmiste: oh, vai, dar dacă or să ne omoare pe toți într-o stație de metrou? Plm, frate. Statul român le crează loc de întâlnire și uneltire - dacă e să-i luăm în seamă pe alarmiști! - islamiștilor. Cum să te detonezi în țara în care ți s-a pus pe tavă un loc în care poți să plănuiști distrugerea americanilor în voie?! E ca și cum ai vrea control la domiciu la fiecare 24 de ore! Nu poți să mai ai o viață intimă.

Or tocmai atitudinile astea ostile față de suflarea musulmană sunt total inadecvate. Căci ațâță inutil spiritele într-un stat în care se zice că domnește prezumția de nevinovăție. Cei care vor veni aici - în cazul în care se va concretiza proiectul moscheei/ii - or să știe că de fapt pășesc pe un teren neprietenos. Dacă toată lumea și-ar ține gura și s-ar respecta dreptul omului la prezumția de nevinovăție... musulmanii ar veni aici cu drag și ar considera România stat prieten. Or fi ei membri NATO - dar sunt tratați ca vasali - și ne-au ridicat un lăcaș pentru a-l venera pe Allah! ar zice.

Dacă ar fi să mă gândesc oleacă aș putea să bănueisc faptul că licuriciul n-a fost deloc încântat auzind ce decizie nu prea înțeleaptă a luat guvernul unei țări membre NATO. Nu convine ălora de le suntem noi subalterni să le aducem dușmanii în casă... sau măcar pe lângă ea. De asta s-a pornit aparatul de combătut moscheea. Aparat care e menit tocmai să agite spiritele!

Dacă îi primeam doar cu moscheea gata, musulmanii ne-ar fi putut lua drept amici. Acum sigur le-am dat ideea că noi ar cam trebui să crăpăm într-un atentat fiindcă asta pare că ne-ar face bine. Ne-am confirma niște temeri nejustificate! Cât de deștepți suntem!

sâmbătă, 4 iulie 2015

Eu, infractorul

Era îmbrăcat cu un tricou roz. Cu guler. Descheiat. Cum se poartă. Ținea la vedere - destul de sus - o legitimație. Mintea mea îl asocia cu omul ce-ți poate mânca vremea dacă-l lași. Așa că am ridicat labele superioare în semn că nu mă interesează deloc ce are să-mi comunice și am dat să-l evit cum evita Hagi adversarii. Omul însă era insistent. Mi-a blocat calea cu brațul stâng: „Unde te duci?!”. PLM, acasă! Dăăăă! Îmi cere: „Bonu' fiscal!” Ah, despre asta era vorba. Ok... extrag precum un chirurg nepriceput din buzunar hârtia pe care o mototolisem acum câteva clipe și i-o întind cu încrederea celui care speră că o hârtie stă între el și libertate. În regulă, verifică... „Ai la tine produse care nu se află înscrise pe bonul fiscal?!” What? Hell, NO! Da, da. „Am primit de la dispecerat informația că ai avut mișcări bruște. Erai la un moment dat cu alea în mână după care umblai în buzunar.” LOL. Și asta înseamnă că? Cel mai probabil ai furat ceva. Din buzunarul propriu! Ce deducție logică. Fiindcă lângă raftul cu crătiți lui i se părea pesemne adecvat să fi pus în buzunar o furculiță sau ceva.
Normal. Intră tu în magazin fără cărucior, având ten bronzat și mers oarecum ciudat și scrie suspect pe tine. Prostul care o freacă toată ziua cu ochii beliți în monitoare abia așteaptă să dovedească cât este de zelos. Dă-te la un colț ca să-ți așezi banii pentru plata unor amărâte de periuțe și se va striga BINGO! Felicitări, ești norocosul câștigător al unei vizite la camera de percheziție. Nemaifiind trecut prin situația asta, panicându-mă... nu mi-am mai apărat cu încredere drepturile și integritatea! Nu cred că e un lucru foarte deștept să  te lași dus departe de ochii unor martori - care nu neapărat să intervină, dar măcar să vadă! - într-o odaie cu doi oameni ceva mai solizi decât tine. Vrei să-mi faci percheziție? Cheamă poliția și câțiva martori. Eventual cineva care să mă reprezinte și pe mine. Iar dacă nu găsești nimic să plătească ăla care e vinovat pentru umilirea unui client inocent! Să-mi dea tot salariul lui brut pe cinci luni. Și așa sunt șomer de cursă lungă.

Când am auzit: „Hai cu noi să facem o verificare”... mi-am zis: gata, precis mă pun să mă dezbrac. Din fericire, nu a trebuit decât să scot jerpeliturile din buzunar și să mă las pipăit de insul cu tricou roz. Am scăpat de striptease. Umilit? Ei, nope. Să te simți umilit că unii te consideră hoț? Doamne ferește! Doar că nu mai calci în magazinul cu pricina să cumperi nici măcar gumă orbit. Toată lumea greșește. Toți avem „calități proaste” (doar la mama am mai auzit expresia asta - iar ea are doar 7 clase), nu defecte. Calități proaste! Există doar calități - ele pot fi bune sau proaste. Interesant mod de a comunica faptul că abilitatea de a fura e o calitate! Proastă, dar o calitate! :)

Managerul - l-am considerat șef fiindcă avea cămașă albă și pantaloni negri și părea să le poată dea ordine celor doi - a început un discurs penibil în care: „Ne cerem scuze, se vor face reinstruiri, se vor lua măsuri, se vor face verificări... bla-bla-bla” - sincer, aș fi vrut să-l opresc, să-i spun: Știi cât de penibil îmi pare treaba asta?! Am luat suficiente cursuri de PR încât să nu dau nici măcar un ban pe vorbele tale. Sigur, mai frumos să pari profesionist decât să mă umilești în continuare, dar vorbele tale nu mă impresionează! Deloc.

Am întârziat apoi fiindcă tipul cu tricoul roz a trebuit să scrie ceva pe o hârtie. Cum că nu m-au bruscat sau ceva. Nu, m-ați umilit. Și prin faptul că tricoul roz mă tot contrazicea: eu încercam să-i spun că ar trebui să existe scannere la porți... el nu! că dacă am chiloți antifurt. Plm, nici nu știu dacă există așa ceva. Cum să fiu atât de prost încât să mă duc la supermarket să fur?!!!! Citisem cu o zi în urmă faptul că un băiat cu un laptop, cu o antenuță și un soft reușea să depisteze rețelele nesecurizate și deci să acceseze datele stațiilor de acolo (tranzacții, conturi bancare, social media... everything!). Și eu să mă duc la supermarket ca să ce? Să-mi pun în pantaloni patru flacoane - deși nu prea pare termenul adecvat - de pastă de dinți (fiindcă „sunt flexibile, se mulează pe corp, doar capacele rămân vizibile” LOL - sigur, n-am putut crede așa ceva, dar nu l-am mai contrazis pe tricou roz fiindcă nu e bine pentru integritatea ta să contrazici oamenii când ești în inferioritate. Oricum vorbea cam mult, multe explicații, iar eu aveam în cap doar ideea că trebuie să mă car dreacu' de acolo cât mai curând!) de 30 de lei bucata (există pastă de dinți așa scumpă? ok, m-am uitat pe net și se pare că există flacoane de Colgate și de 26 lei... deși majoritatea nu depășesc 5 lei). Doar că pasta de dinți nu se comercializează în cutii de carton? Ca să scoți un flacon de acolo, oricât de iluzionist ai fi, cred că se cam observă!

Ce bine pregătit ești tricou roz să devii politcian. Discurs atent, calități proaste și o amabilitate prefăcută. Plus capacitatea de a explica orice! Chiar și frecvențele radio și cum interferează ele unele cu altele. Am să te țin minte! Nu mai calc eu în vechiul supermarket Kaufland din Brăila - doar era Penny în drumul meu! - dar când am să-ți văd chipul chel pe afișele electorale să nu te votez niciodată! Stai liniștit, domnu' manager, că nici pe tine nu te votam. Păreai că faci aia din obligație. Ai sesizat că nu dau prea mulți bani pe prostiile tale. Fiindcă mă concentram să par atent, dar nu-mi păsa! Ți se părea așa o corvoadă să mă convingi că îți pare rău cu adevărat pentru umilința produsă...

Le-am întins mâna lui tricou roz și celui care semăna cu un fost coleg de liceu - rotofei dar mic de statură - ăsta fiind ceva mai înalt... și dus am fost. Și așa nu-mi plăcea să văd de fiecare dată când merg la cumpărături pe bătrânul cerșetor cu picior lipsă.

P.S. am tendința uneori să las bonul fiscal acolo. și de data asta voiam să las hârtia acolo - mai ales că ochelarista părea începătoare și se mișca greu la casă, iar eu sunt contra pierdutului vremii la cumpărături - și să mă duc. vă dați seama ce circ ar fi ieșit?! oh, da!