vineri, 30 mai 2014

Ponta cu cine votează?!

La alegerile prezidenţiale viitoare, Victor Viorel Ponta ştie că nu poate să voteze cu el însuşi pentru că asta ar însemna că este din cale-afară de egocentric, narcisist chiar. Nu se poate murdări de acest păcat de sorginte liberală, aşa că în cabina de vot va fi un social-democrat autentic şi va vota împotriva candidantului PSD, deci pentru fostul său tovarăş de înjurături împotriva Băsescului, Crin Antonescu - alias Căcărău.

joi, 29 mai 2014

Politica e o siglă

Multă vreme Crin Antonescu a umblat cu sigla PNL - ca partid istoric - prin presă. Probabil i se părea că rostind nişte vorbe lipsite de orice sens - legăturile dintre PNL-ul condus de către Brătieni şi PNL-ul din ziua de astăzi sunt la fel de relevante ca legăturile dintre un dinozaur şi o găină plouată - ei bine, dacă le rostea căpăta o aură importantă... dincolo de jocul politic mărunt al cotidianului.

După ce a lipit sigla PNL la cea a PSD creând o chestie pe care doar laboratorele doctorului Animo o puteau aduce în natură - numai citind denumirea, Uniunea Social Liberală, îţi puteai da seama că există o contradicţie gravă între termeni - în speranţa că are să-i facă felul lui Băsescu, Antonescu este gata astăzi să arunce la gropa de gunoi a istoriei sigla PNL.

Primul pas l-a făcut mutând partidul în grupul popularilor europeni. Al doilea, se pare că va fi cel de aducere la sânul liberal a PDL-ului. Mai ţine minte cineva cum a luat naştere banda asta mafiotă de şterpelire a avutului public?! La un moment dat exista PD şi din catrul PNL s-a desprins aripa "dragă Stolo" formând PLD... după care PLD-ul a fost înghiţit de către PD, denumirea după această ghiftuirie devenind PDL. La fel ca în cazul acelor monştri din filme SF care înhaţă tot în cale şi cresc, metamorfozându-se în dihănii şi mai mari, în mingi de gelatină murdară...aşa a apărut şi PDL-ul. De la un partid mărunt şi insignifiant, înmagazinând PLD şi având la breloc sigla UNPR, PD-ul devenit PDL a contat electoral foarte tare la un moment dat. Apoi, s-a stins în propria osânză.

Acum, ar fi comic ca noua bandă electorală construită în jurul "partidului istoric" să se cheme PLD. Trădare să fie, dar s-o ştim şi noi după nume!

În ceea ce mă priveşte mă doare în pix dacă o să dispară "doctrina liberală" şi sigla PNL de pe piaţă. Pentru că oricum ele nu au existat niciodată decât cu numele. De ce a fost posibilă crearea USL? Pentru că liberalismul nu exista de fapt! Şi nici socialismul nu există.

PSD nu e altceva decât o gaşcă de baroni locali care ţin de ani de zile cu mână forte pe loc zonele în care au devenit stăpâni cumpărând din timp în timp o sumă considerabilă de voturi şi furând ca în codru în rest. Care doctrină de stânga?! Banii nu au culoare politică atunci când ajung unde trebuie.

luni, 26 mai 2014

Campania trece, consecinţele rămân

A mai trecut o vânătoare de electori peste ţara asta. Ca o inundaţie, ca o perioadă de arşiţă... ca o tornadă... a trecut. A lăsat în urmă o opoziţie vraişte - împărţită în segmente insignifiante...

Modul în care s-a dus bătălia a fost de-a dreptul neeuropean. S-a mizat pe liderii de partid ca "locomotive", asta fiind o precampanie pentru prezidenţiale. Singura pe care am auzit-o la TVR 1 vorbind despre proiecte europene, accesarea banilor de la UE etc. a fost doamna Renate Weber - care, după nume, nici nu pare a avea sânge 100% românesc (şi nu scriu asta cu răutate prostească - gen "ne conduc străinii", ci mai degrabă cu admiraţie). În rest, Elena Udrea e naşpa, comuna Nana - sigur e foarte important să se clarifice şi situaţia legală de acolo!, ce faci, fă/mă/bă, Doina, Băsescu e malefic nu se mai poate cu el, controlează justiţia, Ponta e corupt, Iohannis preşedinte, Antonescu îşi sapă mormântul politic, pula-n cur nu e sănătoasă şi doar dacă o sugi mai poţi spera că eşti băiat valid - pardon! asta era din altă parte. Era vorba despre reprezentarea României în Parlamentul European. Aş fi vrut să aud ce-şi propun indivizii ăia pe care trebuia să-i votez să facă în acest sens. Nu era vorba despre cine trebuie sau nu să fie Preşedinte în România!

Din păcate România a rămas repetentă ca de fiecare dată la capitolul europenizare. La noi nu poate să fie decât ca la noi. Iar cei care se duc acolo vor fi nişte slugi ale partidului european din care fac parte. Fără prestanţă, fără pricepere... iar pe europenii importanţi din PE care aparţin tagmei câştigătoare nu-i prea interesează cum s-a câştigat aici bătălia. Vor avea o sumă de slugi care să le susţină ideile.

Rămân totuşi uimit cum de un partid precum PMP - apărut ieri cu ideea înnoirii şi ajuns să includă slugile lui Băsescu din PDL... a primit destul de multe voturi. Dacă avea 0,1%... aş fi înţeles, dar aşa...

Ca să nu mai vorbim despre Mircea Diaconu - "singurul candidat cu adevărat independent din România" (V. Ponta) - care a fost susţinut masiv de Antena 3, independenţa lui politică e măcar îndoielnică din acest punct de vedere. El n-a spus cum o să ne reprezinte la Bruxelles, ci doar că Băsescu şi slugile lui din justiţie îi pun beţe în roate în treba candidaturii. Lucru inadmisibil într-o ţară liberă, pretins democratică!

Iar discuţia de după exit poll-uri a fost aceeaşi! PSD îl are pe Victor Ponta candidat solid la prezidenţiale. Antonescu e la 15%, iar restul nu prea contează. PDL-ul ar mai putea emite pretenţii... dar atât. Nimic despre Europa, nimic despre reprezentarea României acolo...

Şi să vezi cum adunau ei procentele la telvizor ca şi cum acest lucru se poate din punct de vedere matematic. Şi fiecare aduca în felul său, ca să ajungă la rezultatul scotat în interesul "dreptei" sau "stângii"... În statistică, dragi jurnalişti şi politicieni distinşi nu e, bre, ca la aritmetica de clasa a treia! Te cruceşti când auzi enormităţile pe care le debitează oamenii ăştia. Adevărul este că aşa s-a dus campania. Pe ideea de Victor Ponta, Crin Antonescu şi Elena Udrea. Dar totuşi!

Totuşi - până la urmă nu are niciun sens! Nu? La noi procentele se aducă precum o fac analfabeţii care nu pricep cerinţele unei probleme, dar cunosc numerele, le pot înţelege cât de cât şi ştiu operaţiile de adunare şi scădere. Facem după cum ni se pare nouă corect şi sună bine pentru patidul pe care-l reprezentăm. Altfel, nu se poate explica modul absolut ilogic în care se făceau calcule la televizor noaptea trecută.

vineri, 23 mai 2014

M-am depăşit pe mine însumi într-un turneu de snooker!

Şi iată şi dovada - break de 46 de puncte:

Ultima mea ispravă de acest gen s-a întâmplat acum vreo două luni... atunci obţineam un break de 35 de puncte. Nu e cine ştie ce, dar am început să mă pricep. Mâine-poimâine parcă vezi că mă laud cu un century...

P.S. Jocul se cheamă CueClub 8 - eu de data asta eram la secţiunea turneu de snooker. Prima dată am jucat prostia asta în liceu - prin 2005... şi mi-a plăcut la nebunie mai ales că tot în acea perioadă descopeream sportul cu pricina...

marți, 20 mai 2014

Aş vota cu domnu' Dan

Nu, pe bune! Cum să nu votezi cu domnu' Dan? Adică, el ţine cu poporul. Cum ştim asta? În primul rând că ne spune, iar în al doilea rând pentru că a înţeles din vreme că românii au un apetiti ridicat către bârfă, iar el a căutat-o mai bine de 100 de episoade pe Elodia la televizor. N-a găsit pe nimeni, dar a renunţat?! Niciodată. Mai ieri apărea la România TV să ne spună că ştie unde este Elodia. Deci când se apucă de treabă e perseverent. Un ins care nu se va lăsa până nu va face din bârfa televizată o artă adevărată, una mai pe placul românilor decât cea dintre Ponta şi Băsescu.

Cu toate astea am zis că aş vota... în niciun caz că voi vota. De ce? Hai să analizăm pliantul - care încă puţea a cerneală când l-am găsit în cutia poştală - primit ieri:

Verso:
Pe lângă faptul că împărţirea hârtiilor era însoţită de o maşină care transmitea un discurs de semianalfabet al domnului Dan - în sensul că citea împiedicat toate cuvintele ca un semianalfabet veritabil până la capăt, adică până la punctul de dincolo de "Votaţi candidaţii partidului Partidului Poporului Dan Diaconescu pentru că nici nu ştiţi ce pierdeţi" (apropo de asta: pierdem dacă votăm sau dacă nu votăm? că e cam ambiguă fraza... n-are niciun sens) - să vedem ce au scris PR-iştii. Cică există situaţii bune şi situaţii nasoale în ţară şi în localitatea în care candidează... Pe bune?! Un clişeu mai plicticos de atât nu aţi găsit? Domnu' Dan... eu speram că-l angajezi pe Lazarus să ne convingă să te votăm. Nişte discursuri înflăcărate: o vom găsi pe Elodia ca pe Boldea - şi în gaură de şarpe; îl vom avea invitat în fiecare seară la o şuietă televizată pe Mazăre; n-aveţi pâine? mâncaţi în plm cozonac!; vom mai cumpăra odată combinatul Oltchim cu banii în saci; şi vă vom mai întreba încă o dată dacă Cioacă şi-a făcut nevoile între Bran şi Rucăr; vom face de două ori mai mult rating; etc. etc. în aplauzele mulţimii cu melodia lui Kheops cu Georgiana - Indecent ("Ăsta-i genul de refren/ pe care tu renunţi la sutien/ Ai încredere în ce-ţi spun/ Dacă am o întrebare - pot să ţi-o pun?") şi Magda să se urce pe masă să danseze...

Apoi, vine vorba de întâlnirea cu românii. Ca să se discute probleme şi soluţii. Vă zic de la obraz domnu' Dan. Cum aşa ceva? Dacă v-aţi îmbrăcat la costumul de politician v-aţi pierdut hazul. Se face în următorul fel: pentru sesiunea de autografe şi poze cu vedeta (la pachet cu tot tacâmul - Elodia din ceară, Cioacă din ceara mă-sii, Tolea, Lazarus, Magda şi Ildico) veniţi în cutare loc, în intervalul cutare... Ne jucăm domnu' Dan? Ce înseamnă asta?!!!!

Pe urmă, zice să mai aşeze şi niţel adevăr printre rânduri. Auzi: "România trebuie să fie văzută şi cunoscută aşa cum noi, românii, vrem să o arătăm tuturor - plină de mândrie în frumuseţea ei cosmopolită." Adicătelea: frumuseţea ei cosmopolită, plină de oameni care adoră să vadă tot soiul de scabroşenii la televizor pentru că în comparaţie cu ele să se simtă în largul său cu ei înşişi sau să se simtă bine cu ei înşişi tocmai pentru că văd că nu sunt singurii ciudaţi ai ţării...

Final apoteotic care vine cu răspunsurile. Şi transformarea lor în realitate. Cu r mare! Majuscule! Ca să se vadă. Nimeni n-are niciun răspuns la nimic. N-au avut atâţia alţii... o să le aibă domnu' Dan... Zi, bre, de carnavalul de la Mamaia ca sărbătoare naţională, ziua porţilor deschise la birturi - ca să mai uităm de necaz... şi dă-le-n mă-sa de răspunsuri...

joi, 15 mai 2014

Lostriţa - comentariu

Bă, din ce am înţeles eu, iar vin apele peste România. Şi pentru că tema inundaţiilor este la modă şi mai ales pentru că ne-am cam lăsat pe tânjeală în prezentarea textelor de liceu - şi bacul bate la uşă numai că nimeni nu-i deschide: dă-l dreacu' să-l ia apa! să-l ducă la gârlă - o să vorbim astăzi despre Lostriţa lui Vasile Voiculescu.

Din câte-mi aduc aminte am zăbovit vreo două săptămâni şi ceva la textul ăsta, comentându-l şi pe diagonală şi de la început la coadă şi de-a-ndoaselea...

Lostriţa din poveste - ca să vă faceţi o idee - seamănă leit cu peştele ăla nenorocit din episodul când Tom (din Tom şi Jerry) se duce la pescuit şi e cât pe ce să captureze un răpitor, care îi fute o coadă peste muie... de-i şterge tot display-ul! Era al dracului peştele ăsta, mulţi au încercat să-l prindă, niciunul n-a reuşit. Ba unii din ei s-au cărat dintre cei vii.

Aliman - ce nume de idiot - n-avea liman. Era nelimitat. Unii ar zice că se potriveşte bine numele ăsta poliţiştilor din zilele noastre, care sunt "cât malu'"... de asta e nume de imbecil! Şi se pune băiatu' să mi ţi-l prinză pe acest peşte mai alunecos decât un porc unsuros la un concurs al cowboy-lor americani. Reuşeşte să puie mâna o dată pe dihanie, dar aia îi fute o coadă peste faţă şi îl întreabă dacă aşa te comporţi cu o mostruozitate?!

Aşa că nebunu' se duce la un vraci - un fel de mama Omida de sex masculin - care-l pune facă o lostriţă de lemn şi să o vâre în lac. Când m-a întrebat pe mine profa de ce căcat a aruncat Aliman lostriţa de lemn în râu... eu am răspuns ca să nu i se simtă lipsa! Bă, şi a râs nebuna de mine. Se aştepta la un răspuns din ăla legat de magie... dar eu am interpretat textul ca un copil pragmatic: după ce a fost pusă lostriţa falsă a apărut o gagică - cu ochi sticloşi şi dinţi zimţaţi ca de peşte - de care s-a îndrăgostit Aliman ăsta. PLM! Ce altceva să înseamne dacă lostriţa reală nu mai era, iar lostriţa de lemn era observată când şi când de sătenii de pe râul Bistriţa!? Aşa că mai puneţi copiii de 16-17 ani să interpreteze texte din astea... că vedeţi voi ce are să iasă!

Mă-sa lu' fata asta ciudată a venit şi a luat-o înapoi acasă, nesuportând ideea s-o lase pe mâna unui golan de pescar ca Aliman.

Aşa că băiatul care a rămas fără iubire şi deci sex... s-a apucat de melancolie şi băutură prin cârciumile satului. De acolo vine şi vorba aia că nu există femei urâte, ci bărbaţi insuficienţi de beţi! Aşa că l-a convins una că îi arată ea pizda de consolare... numai să o ia de nevastă.

Când toate erau pregătite pentru marele eveniment vine nebunul satului şi strigă în gura mare: Lume, lume. Lăsaţi dreacu' nunta. Alimane! Alimane! Lostriţa a apărut din nou pe râu şi te cheamă să vă luaţi. Tâmpitu' n-a mai ţinut cont de nimic şi s-a dus să îmbrăţişeze peştele ca pe o nevastă disperată - din serialul cu acelaşi nume... şi a crăpat neînsurat!

P.S. O să pun pentru final un fragment dintr-o conversaţie dintre dr Wilson şi dr House - din House MD - sezonul 2 - ep. 17 - All in:

Wilson: "Have you read Moby Dick?"
House: "It was a book?"
Wilson: "It was 10 years ago."
House: "12."
Wilson: "Obsession is dangerous."
House: "Only if you're on a wooden ship and your obsession is a whale. I think I'm in the clear."
Wilson: "You do realize it's a metaphor?"
House: "You do realize that the point of metaphors is to scare people from doing things by telling them that something much scarier is going to happen than what will really happen? God I wish I had a metaphor to explain that better. Go back to the game. Don't worry, I'm not going to get even by witches."

miercuri, 14 mai 2014

confident

Stimaţi specialişti în resurse umane, când faceţi o traducere după ce au scris colegii dvs. din ţările anglofone trebuie să ştiţi că există şi prieteni falşi: exemplu - confident, în limba română însemnând încrezător! În niciun caz confident... şi mai gândiţi şi voi puţin! Ce treabă ar avea confidenţa la un job de team leader!? Alarmă!!!... dacă era securist alta era socoteala, dar aşa...


marți, 13 mai 2014

O altă P.D.J.

Am să încerc să scriu fără să am vreo idee de ce anume am să scriu. În primul rând absenţa mea internautică/internaută a fost cauzată de nişte probleme (să le numim) tehnice!

Am ratat finala Campionatului Mondial de Snooker pentru că exact când mă pregătisem intens să nu adorm a căzut curentul! PLM! Beznă totală... Am văzut a doua zi, uşor surprins, că Ronnie a fost înfrânt! Acum e vacanţă.

În altă ordine de idei am constatat ieri că pentru a zbura trebuie mai întâi să te ţii bine pe picioarele proprii şi personale. Mă ştiu un om al planurilor atent puse la cale... numai că nu iau în calcul deloc imprevizibilul. Şi asta duce la pământ pe oricine. Apare o necunoscută de care nu ai ţinut seama... şi întoarce cu susul în jos totul! Sau, mă rog... aproape totul. De asta mă tem cumva că mâine poimâine după ce am pregătit totul de drum apare ceva şi... trebuie să schimb din nou macazul.

În rest, doar de bine.

duminică, 4 mai 2014

Loto 6 din 49 C++

Dacă nu ştiaţi - deşi eu v-am mai spus - sunt specialist în comunicare şi apărător al religiilor de pretutindeni... şi în plus programator junior.

Mi-am propus să scriu un program care generează aleator un şir de 6 numere unice din 49.

După ce rulaţi programul veţi fi puşi în situaţia de a introduce un număr - am zis eu mai mic decât 3500... se pot alege şi alte numere mai mari, dar valoarea acestor numere trebuie să se găsească în intervalul variabilelor de tip int! Funcţia rand() ar genera mereu acelaşi şir (cel puţin eu nu am primit la rulare decât acelaşi şir de numere), aşa că am introdus această variabilă care să schimbe puţin procesul de generare a numerelor de la loto. Nu e cel mai bun instrument, dar programul de mai sus vă poate ajuta atunci când sunteţi în dilemă şi nu ştiţi ce numere să jucaţi săptămâna asta la loto.

Dacă vă întrebaţi cum am făcut şmecheria cu acea casetă text în interiorul postării... codul ar fi următorul:


P.S. Dacă mai găsiţi pe altundeva acelaşi cod C++ nu e plagiat! Tot eu l-am aruncat acolo... ca să fac nişte probe.

sâmbătă, 3 mai 2014

Mai mult decât lene

Aţi citit romanul "More than human" pe care l-a scris Theodore Sturgeon (în română "Mai mult decât oameni")?! Nu?! Şi ce mai aşteptaţi?! Găsiţi o versiune pdf şi online!

De ce vă întreb lucruri din astea sfinte, când a început vânătoarea de electori şi avem trebi' mai arzătoare la ordinea zilei? Aşa ca să ne destindem.

Despre Th. Sturgeon am citit prima dată în Almanahul Sci-Fi Magazin unde era publicată scrierea "Un OZN de singurătate". În facultate, la un curs de filosofie, domnul profesor a spus că Nietzsche se referea la om ca la o fiinţă eşuată. Pentru că toate celelalte vieţuitoare de pe planetă au evoluat apoi în altceva - unicelularele în pluricelulare, peştele în amfibiu etc. - pe când omul de atâta amar de vreme de când a apărut nu a evoluat într-o fiinţă superioară. (E cam semidoctă această modalitate de a cita în felul ăsta - fără să fi citit sursa cu adevărat, dar rămâne ideea! Asta e importantă! Am citit pe la 16-17 ani nişte aforisme de Nietzsche: nu le-am prea priceput şi am bănuit că nu sunt nici traduse cum trebuie. De asta mi s-a părut greoi. Şi oricum nu cred că era nici vârsta propice, nici experienţa în lectură... dar, repet, rămâne ideea expusă mai devreme - în ciuda semidoctismului asumat!) Bine, mă, poftim, zice Sturgeon. Şi inventează un nou tip de fiinţă - homo gestalt. Dar fiinţa asta nu e un om întreg, individual! Un gestalt este alcătuit din mai mulţi indivizi - jumătate puteri paranormale şi jumătate delicvenţă juvenilă. Adică, au un ins telepat cu puteri hipnotice pentru cap, două gemene cu defecte de vorbire ce se pot teleporta având rol de „mâini” (nu mă întrebați cum e asta posibil), corpul e o fată cu puteri telekinetice (autorul a ales un corp sexy! ce perversiune...) şi creierul un mongoloid care poate procesa uşor informaţiile, dar nu le poate partaja cu ceilalţi decât prin telepatie...

Când am citit eu despre faptul că Gerry nu trebuie nici să se ducă la toaletă... că îl rezolvă Janie... mi s-a pus pe suflet. Şi am râs. M-am gândit apoi la ce anume se spune despre Napoleon. Cică împăratul autoproclamat (un fel de rege al ţiganilor, dar cu vreo 100 de trepte mai sus ca putere şi influenţă politică) făcea mai multe lucruri în acelaşi timp. Ca în filme când scriitorul nu stă el la masa de scris, ci are o duduie care tastează sau notează cu pana... el doar dictează. Normal că poţi să dictezi şi să mănânci în acelaşi timp. Bine, cică Napoleon putea lucra la mai multe scrieri în acelaşi timp. Întreba doar unde a rămas şi continua... Băiat deştept. Bă, şi atunci mi-am zis: stai aşa frate! Vreau şi eu să fiu un ins din ăsta cu mai mulţi membri. Că am în minte câteodată multe idei, dar mi-e lene să le scriu - scrisul îmi distrage atenţia. Am unele chestii practice, dar nu am materialele necesare să le experimentez! Aş face o grămadă de chestii, numai că nu am timp pentru toate şi nici răbdare. Aşa dacă cineva s-ar ocupa de gândit, iar alţii de pus în practică... ce viaţă frumoasă am duce.

La fel ca şi în "Un OZN de singurătate" şi în "Mai mult decât oameni", Sturgeon pune problema supra-sentimentelor unei fiinţe superioare omului. Dacă omul e singur... de ce singurătatea unui homo gestalt nu ar fi şi mai apăsătoare?! Chiar dacă poate gândi mult mai eficient...

Cred că Theodore Sturgeon s-a gândit la ce m-am gândit şi eu. Pentru că în "Dumnezeu pentru microcosmos" prezintă un om de ştiinţă care, dându-şi seama că nu poate să inventeze ceva care nu este chiar în pas cu vremea - fiind dependent de cunoştinţele din epocă, îşi crează o nouă lume microscopică în care evoluţia e ceva mai acelerată. Practic crează nişte oameni mult mai rapizi decât noi. Timpul lor e mai scurt decât al nostru... aşa că ei ajung la o maturitate tehnologică mult mai repede. Iar "Dumnezeul" lor beneficiază de pe urma invenţiilor acestora. Lene, lene şi iar lene...

vineri, 2 mai 2014

Asterix şi OLX

V-am spus eu că îl avem pe Ronnie în finală anul ăsta la Crucible?! Da, aşa am făcut. Totuşi, cât de nedrepţi faţă Barry Hawkins au fost cei din public. Nici măcar o încurajare! Numai "Come on, Ronnie!" în sus şi în jos...

Am remarcat în public specimene la fel ca acelea pe care le văd interpretate în unele reclame TV pentru site-urile de anunţuri. S-a rebranduit mercador şi asta înseamnă că trebuie să ne comportăm ca oamenii intoxicaţi cu plumb, alergând după fluturi. Mare poveste: n-o să mai fie "Pute anunţ pe mercador şi găseşti cumpărător", ci Pune anunţ pe OLX şi sugi pula ca pe-un pix... Nu! Trebuie să ne mirăm ca la festivalul penisului din Japonia! PLM, îmi plăcea nenea ăla care cerea o bormaşină ca să-şi enerveze vecinii care au dat muzica tare noaptea. Acum, am aşa o idee proastă despre mine dacă aş intra pe site-ul respectiv. Ca şi cum ar fi doar pentru oameni care bat fericiţi din palme o roată care se învârte...

De cealaltă partă, tocmai.ro... după seria cu Văru şi suita lui de ponei însoţiţi de fete îmbrăcate sumar cu fundă... ne aduce în prim plan un potenţial client care poartă o discuţie la telefon cu un potenţial vânzător (clienţi ai tocmai.ro sunt amândoi - mă refer la contractul de vânzare-cumpărare!). Şi puştiul ori are probleme cu auzul - puneţi dracului unul care înţelege ce spune ăla la telefon sau fă-l să strige mai tare ca să audă bine din prima - sau cu înţelegerea! Mai degrabă ultima. Că o spune pe un ton de mirare: "Cum? Livrarea e gratuită?!" PLM, eşti idiot sau ce?! Nimeni nu vorbeşte aşa la telefon dacă e om normal. Oricum pare că de fapt câinele l-a dresat pe copilul ăla nevinovat să cumpere plasma. Seamănă destul de bine cu potaia aia din Due Date, care se masturbează când o face şi stăpânul... tot ăşta puţin idiot...

joi, 1 mai 2014

Preludiul unei amăgiri

E 1 mai, ziua muncii. La noi se sărbătoreşte prin nemuncă. Ceea ce voiam eu să spun azi e că am fost oarecum uimit de cât de ieftin este un sclav online. Cât de repede se poate lăsa păcălit un om de o iluzie care oferă aceleaşi chestii mizere, dar numai că în porţii mai mici şi cică mai repede! Aceeaşi măgărie cu altă pălărie...

P.S. Alan McManus ne-a dezamăgit, contrazicându-ne pronosticul. Ieri a plecat cu tot cu pijamalele sale acasă!

P.P.S. Se pare că în finala de anul acesta de la Campionatul Mondial de Snooker îl vom avea pe Ronnie împotriva lui Mark sau a lui Nelu. Dacă e să îmi amintesc de finala de la Masters... aş zice Nelu. Dar acum să aşteptăm să nu facă Barry vreun pocinog şi să ne trezim cu el în finală... :))))