Proşti, bă, da' toţi?

Motto: „Porneşte totdeauna de la postulatul: «Există mai mulţi dobitoci decât pot eu să-mi închipui».”*

Nu-i aşa că sunteţi de acord cu eliminarea logicii din conversaţiile pe teme contradictorii? Să acceptăm părerile stupide ale maeştrilor de mâna a paişpea, neinformaţi cum trebuie şi crescuţi cu linguriţa de sistemul dictatorial. Care vorbesc ipocrit despre principii... atâta vreme cât nu iau măsuri ca acele principii să fie respectate! Păi, cum dom'ne, să nu te înrolezi şi tu în armata asta de androizi nevertrebaţi, care nu are drept scop decât obţinerea unei hârtii? Ruşine! Pe vremea când exista respect faţă de maeştri... te trimiteau la şcolile de reeducare. Acolo îţi băgau minţile în cap!

Să te revolţi tu împotriva introducerii cu forţa, pe hârtia pe care o semnezi tu, a unor vorbe... perfect inutile! Dar nu ţi-e ruşine de tine aşa? Nu te-ai săturat să strigi în van ca omul care vorbeşte gnomilor? Pietrele umblătoare din subteran n-or să iasă niciodată la soare, că rămân blocate! Lumina e prea mult pentru dânsele.

Şi ca orice fiinţe crescute în sistemul care trebuie... practică harneala, minţitul în faţă. Crezând că nu ai curaj să joci acea carte! Adică, unde scrie, bre, că aşa trebuie? Arătaţi-mi şi mie că mănânc foaia! Eh, dacă nu-ţi convine caută altă persoană. Păi, sunteţi doar trei Doamne şi toţi trei! Evident că nu există nicăieri vreo reglementare care să specifice faptul că lucrurile stau aşa cum susţineţi voi, dar tradiţia trebuie respectată: „Aşa a fost şi în anii trecuţi” e răspunsul vostru imbecil.

Ce te mai strofoci tu atâta că tradiţia se opune progresului?! Noi nu vrem progres, vrem ca lucrurile să rămână aşa... să luăm leafa aia mică pe care o luăm, să venim la serviciu de pomană - ca în vizită, într-un cuvânt să fie bine, să nu fie rău! Noi nu vrem să ajutăm generaţiile următoare, pentru că nu suntem capabili să ne ajutăm nici pe noi... Că dacă se restructurează posturile noi... vom şedea pe bară şi va trebui să ne scoatem curul gras la muncă. Nouă ne place să tăiem până la urmă frunză la câine, dar câinele să latre doar aşa de formă şi nu seara că ne trezeşte raţiunea din somnul cel mai dulce... Şi îl ameninţăm că nu mai ia hârtie! Care, între noi fie vorba, n-o să ajute la nimic...

______

* Filosofu' lui Cristian Tudor Popescu în volumul Omohom, Ed. Polirom, Iaşi, 2000, p. 20