marți, 29 ianuarie 2013

Mama lui...

Inaugurăm astăzi o mică rubriucă... şi demostrăm că am învăţat nişte html... Rubrica de pe băncile şcolii

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Câinele şi căţelul educaţi

Ieri am dat peste următorul text. Eu l-am citit pe hârtie frumos colorată! La un moment dat în timpul lecturii mi-am dorit să fiu singur în sala respectivă ca să pot răbufni precum sticla de şampanie zgândărită...

Departe de a lua apărarea tinerei generaţii nu am cum să fiu de acord cu părerea domnului Ionuţ Popa - în varianta pe hârtie există şi semnătura (ba chiar şi adresa de e-mail: ionut.popa@cdpress.ro - asta ca să ştiţi pe cine înjuraţi şi unde!).

Faptul că studenţii sunt nemulţumiţi de următoarele aspecte ale învăţământului universitar actual: "se insistă prea mult pe teorie, se face foarte puțină practică"; "dascălii români au rămas prizonierii unor metode didactice învechite și ai unor cursuri redactate acum 20 de ani" nu-l deranjează prea tare pe dinstinsul domn întrucât educaţia (conform dex-ului) "nu te pregăteşte pentru o meserie", ci face din tine "un om educat"! Dar cum vă permiteţi să vreţi să fiţi nişte "oameni educaţi" în conformite cu ultimele metode în domeniu? Nu vă e ruşine?! Staţi acolo în băncile voastre şi nu mai cârâiţi căci profesorii universitari sunt bătrâni şi e o nedreptate să pui o minte "educată" să mai adune şi alte cunoştinţe, să se lupte pentru progres, să fie interesată de nou! Şi să mai împărtăşească asta şi celorlalţi. Cum să faceţi aşa ceva?!.. E de-a dreptul absurd!

"oare chiar e nevoie să termini o facultate ca să știi să utilizezi un aparat? Sau un curs de câteva săptămâni rezolvă această problemă!" - Da, domnule Popa! Este nevoie să aflăm despre ultimele descoperiri şi tehnici ale oricărui domeniu în universitate, de la profesorii noştri! Ştiu că e absurd, dar asta e realitatea!

Iar la final... editorialistul se plânge că nu poate să se facă doar şcoala vinovată de situaţia asta, ci şi ceilalţi factori! De acord! Dar când vii cu texte de genul "nu cred să existe undeva în lumea asta, o școală care să nu te lase să înveți" nu mai ţii cont de faptul că una este să înveţi într-o şcoală care încurajează concurenţa şi alta e să alergi de unul singur, fără să ştii cât de în spate eşti de fapt. Una e ca profesorii tăi să fie foarte bine pregătiţi şi alta e să fie mediocri. Una e să te facă să fii curios, alta să fie indiferenţi, plictisiţi şi obosiţi de meseria pe care o practică. Una este să vezi că toţi "se descurcă" şi că toţi sunt pe sistemul "las-o, bă, că merge aşa"! Alta să simţi că eşti apreciat pentru că ştii.

Şi în final depinde de fiecare... Are sens doar atunci când toţi ar avea aceleaşi şanse peste tot! Ceea ce nu e nici pe departe adevărat! Una e să ai un mentor bun şi alta e să... fie unul care se plânge că e persecutat în momentul când i se cere să fie la curent cu noile tehnici ale unui domeniu! Şi "educarea" asta... trebuie să ţină pasul cu vremurile! Altfel se cheamă că e în zadar...

vineri, 18 ianuarie 2013

Căzut la datorie

P.S. Am făcut acum câteva zile un fel de tur al oraşului şi... m-am uitat în ochii oamenilor străzii - care par aşa de mulţi!!!!! Imaginea asta descrie destul de corect acele priviri...

joi, 17 ianuarie 2013

Strada mea!

Aici locuieşte şi primarul oraşului, iar pe stânga e o vilă (nu e a primarului)!

Numai că oamenii nu ştiu că nu s-a inventat levitaţia la fiinţele bipede decât în filmele satirice sau sainsficşine! Iar din maşină (mai ales dacă e a primăriei) nici nu te murdăreşti pe pantofi...

marți, 15 ianuarie 2013

Maguire and furious

M-am uitat noaptea trecută la meciul dintre Stephen Maguire și Graeme Dott de la Mastersul Londrei și - cred eu - că mi-am dat seama de ce Maguire nu e totuși un jucător de neînvins.

L-am văzut cu toții colorându-se la față precum un bețiv care s-a înșelat când și-a spus că a ajuns în bar doar pentru alunele gratis. Părea omul cu un temperament de ins care întors acasă și-ar fi altoit nevasta. Și timp de trei frame-uri pe care le-a lăsat să se scufunde precum vasul Costa Concordia - vedeți n-am mai folosit-o pe aia cu Titanicul - a tot ținut-o în felul ăsta rectiliniu și uniform.

Ajunsese la 5-3 când a considerat că ar fi timpul să revină în joc (după ce a fabricat cu mâna lui un gest total nesportiv), dar dacă ar fi continuat să rateze, ar fi rămas în aceeași stare vecină cu lipsa de luciditate.

Nu l-aș fi văzut niciodată pe Mark Selby sau pe John Higgins să renunțe la un frame atunci când încă sunt suficiente puncte pe masă! Oricât de slab ar juca! Ba mai mult cei doi au alerga și după câte patru snookere!

Degeaba Maguire e talentat, poate mai talentat decât cei doi, dar are doar un singur discurs la masă. Vrea să introducă bile în buzunar. E un jucător de atac și asta e spectaculos la el. Când e în formă e greu de pus stavilă în calea sa. Dar când e vorba să-și schimbe tactica nu se prea pricepe... când adversarul său se ține scai de el și-l aduce în jocuri încâlcite nu mai e capabil să gândească lucid... Mai bine spage masa cu tacul sau invers decât să mai joace încă o lovituă defensivă și încă una și încă una... și încă o greșeală și încă o ratare și încă una... etc.!

Temperamentul său dificil îi afectează lui Stepehn Maguire și jocul și perfomanțele.